Câteva zeci de fotografii cu cele mai frumoase biserici de pe întreg teritoriul Republicii Moldova pot fi admirate, de astăzi, la Galeria de Artă „Cromatic” a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj (strada „Alexandru Macedonski” nr. 28). Lucrările expuse sunt realizate de cineastului şi fotografului de peste Prut Dan Bârcea, în prezent stabilit în Austria. Schitul lui Bosie de la Butuceni, Bisericile rupestre „Înălţarea Sfintei Cruci” de la Japca şi „Buna Vestire” de la Saharna, Mănăstirile rupestre de la Ţâpova sau „Peştera Bichir” de la Soroca sunt doar câteva dintre monumentele creştine imortalizate în fotografiile lui Dan Bârcea. Organizată în colaborare cu Institutul „Fraţii Golescu” pentru relaţii cu românii din străinătate, expoziţia „Mănăstiri rupestre din Basarabia” este vernisată astăzi, la ora 11.00, şi va putea fi vizitată până pe data de 22 iunie. Lucrările pe care le cuprinde au mai poposit pe simeze din Bucureşti (2008 şi 2010), Sulina (2009), Klosternenburg – Austria (2010) şi Suceava (2011).
În trecutul îndepărtat, pentru a se proteja de pericole, dar şi pentru a se apropia de divinitate, oamenii au căutat cele mai ascunse locuri, uneori chiar şi în adâncurile pământului. Astfel au luat naştere bisericile şi schiturile rupestre, unele dintre ele fiind părăsite de foarte multă vreme, iar altele existând chiar şi astăzi.
Vechile biserici şi chili rupestre sunt situate în general în locuri în care se poate pătrunde cu dificultate, vechii sihaştri dorind astfel să fie mai protejaţi. Cele mai multe dintre aceste lăcaşuri sunt săpate în grote sau peşteri şi sunt locuri predestinate reculegerii sufleteşti şi meditaţiei. Aici şi-au găsit adăpostul toţi cei care au căutat cu disperare să salveze ceea ce aveau cel mai de preţ: religia.
În spaţiul românesc, fenomenul bisericilor rupestre este întâlnit în munţii Mehedinţilor, în munţii Buzăului, în Moldova sau în Dobrogea. În Basarabia au fost identificate peste 40 de biserici rupestre situate în mare parte pe malurile Nistrului, între vărsarea Răutului la sud şi cetatea Hotinului la nord. Le găsim pe malul drept, cu excepţia mănăstirii Roghi, aflată pe malul stâng, lângă Molovata. Deşi se află alături de Nistru, pe râul Răut, Orheiul Vechi a reprezentat pentru mult timp un adevărat „Athos rupestru” al Basarabiei. Unele biserici sunt menţionate încă din secolul al X-lea, când împăratul Constantin Profirogenetul aminteşte în „De imperio administrato” despre crucile şi semnele lapidare cioplite pe stâncile din jurul oraşelor ruinate, aflate pe malul drept al Tyras-ului (Nistru).
Mănăstirile rupestre au jucat un rol semnificativ în istoria creştinismului de la miazăzi, constituind vreme îndelungată graniţa îndepărtată a Europei creştine. În perioada sovietică, mănăstirile rupestre din Basarabia au avut mult de pătimit, dar au rămas mai departe contraforturi ale identităţii naţionale asediate.
În expoziţia deschisă la Galeria „Cromatic” a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj sunt prezentate acele mănăstiri rupestre care au rămas „active”, menţinându-şi funcţiile sacerdotale încă vii. Potrivit autorului Dan Bârcea, expoziţia „este un omagiu adus numeroşilor anonimi care au contribuit la prefacerea unor peşteri reci în lăcaşuri sfinte. Mai toate lăcaşurile erau la înălţime mare faţă de restul zonei, la adăpostul Nistrului, orientate spre est, deci un punct de observare, cam toţi barbarii venind de la est. Erau greu de atins şi, în acelaşi timp, ofereau un refugiu discret unor oameni ce căutau să-şi salveze religia”.
Cineast şi fotograf român, stabilit în Austria, Dan Bârcea a absolvit Academia de Film şi Televiziune din Viena. Filmografia sa cuprinde pelicule artistice, documentare şi publicitare, realizate atât în România, cât şi în Franţa, Italia, Japonia, Statele Unite. În prezent colaborează cu televiziuni din Austria şi Germania. A publicat (în colaborare cu Mihai Nicolae – Institutul „Fraţii Golescu” pentru relaţii cu românii din străinătate) volumul „Românitatea răsăriteană – Biserici rupestre din Basarabia” (Editura „Semne”, Bucureşti, 2006).
