Eugen Călinoiu, directorul executiv al DGFP Dolj: „Trebuie să facem front comun pentru a apăra interesul naţional şi banul public”

Eugen Călinoiu, directorul executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj, ar putea oferi şi la alţi manageri lecţii cum trebuie să conduci o instituţie publică şi nu una oricare, ci aproape cea mai importantă la ora actuală, ţinând cont de presiunile care se pun pe Finanţe, urmare a crizei economice şi a semnalelor cât mai clare de reintrare a României în recesiune. Cum a reformat Eugen Călinoiu această instituţie, cum a schimbat mentalitatea angajaţilor de la ghişee, dar mai ales cum colaborează directorul executiv al Finanţelor doljene cu celelalte instituţii ale statului, SRI, Garda Financiară, Parchet şi Poliţie, în combaterea evaziunii fiscale, ne-a spus chiar domnia sa într-un interviu acordat recent.

D-le director cât este de implicată Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj în acţiunile de combatere a evaziunii  fiscale şi cât de mare este acest fenomen?

La nivelul structurii ANAF suntem implicaţi, în această perioadă, cu tot ceea ce înseamnă direcţii generale de finanţe publice – atât prin activitatea de inspecţii fiscale, cât şi prin activitatea de executare silită – gardă financiară, autoritatea direcţiilor regionale şi judeţene de operaţiuni vamale, în ceea ce înseamnă activitatea de combatere şi prevenire a evaziunii fiscale, în sensul că în cele două  puncte de trecere a frontierei din sudul judeţului are loc o acţiune fermă de monitorizare. Mă refer la PCTF Calafat şi Bechet. Cu alte cuvinte, pe activităţile de tranzacţii intracomunitare mesajul trimis de la centru este monitorizare 24 din 24 de ore, toleranţă zero pe ceea înseamnă evaziune fiscală, în sensul că orice mijloc de transport de peste 3.5 tone care intră în ţară prin cele două puncte de trecere este monitorizat. Monitorizarea continuă şi pe lanţul activităţii comerciale până la punctul terminus, în special la municipiul Craiova, unde sunt depozite en gross, dar şi ulterior, până la clienţii acestora.

Să înţelegem că acest fenomen se amplifică?!

Fenomenul capătă amploare, în sensul că din verificările pe care noi le facem către cei care sunt beneficiarii acestor produse, în special legume, fructe, carne, peşte se vede o creştere a sumelor colectate la bugetul de stat. Vom aştepta cu siguranţă şi în luna mai, dar în aprilie deja s-a văzut, o creştere pe ceea ce înseamnă scoaterea la lumină a unor sume din zona neagră, adică sume consistente plătite către bugetul general consolidat. În urma unor analize a societăţilor comerciale care sunt cu risc fiscal maxim, o parte din acestea fiind deja în inspecţie fiscală, iar la alte societăţi vom declanşa în curând inspecţia fiscală, am constatat că această activitate dă roade. În urma verificărilor, am descoperit clienţi care aduc produse din spaţiu intracomunitar şi nu le declară. De asemenea, încercăm împreună cu cei de la Garda Financiară, ca tot ceea ce se sigilează în punctele de trecere a frontierelor, în locul care este destinaţia finală a acestor produse, să se facă inventarul tuturor produselor de acest fel, înainte de a se face recepţia acestor bunuri, pentru a avea o imagine cât mai exactă a ceea ce înseamnă produsele care existau la un moment dat şi ceea ce se alimentează prin aceste transporturi care vin dinspre Bulgaria, Turcia, Orientul îndepărtat, etc.

Fără case de marcat la comerţul cu neferoase

Într-un alt interviu ne vorbeaţi şi de comerţul cu produse feroase şi neferoase. Mai sunt în atenţia Fiscului aceste acţiuni? Unde sunt localizaţi evazioniştii?

Acest fenomen începe să se acutizeze şi pe latura comerţului cu produse feroase și neferoase prin prisma faptului că în zona din apropierea municipiului Craiova, Coşoveni, Cârcea, sunt tot felul de societăţi comerciale care pe latura aceasta nu îşi declară sumele pe care ar trebui să le plătească la bugetul general consolidat şi mai departe există tot felul de conexiuni în judeţul Olt şi Mehedinţi pe linia aceasta, dar ziceam noi, că pe acest fenomen trebuie să mai îmbunătăţim monitorizarea acestor activităţi pentru că sunt foarte multe societăţi comerciale care nu au nici un angajat. La aceste firme se lucrează mai mult cu cash şi sunt foarte rare operaţiunile executate prin bancă, iar într-un viitor apropiat sper să reuşim să desluşim stoparea acestui fenomen periculos deoarece aceste deşeuri se prelucrează şi ele se transformă în lingouri şi utilizatorul final, cel care este beneficiarul acestor sume, are posibilitatea de a cere returnarea de TVA.

Aveţi o colaborare fructuoasă cu Garda Financiară?

Putem spune că este loc de mai bine în ceea ce priveşte colaborarea cu Garda Financiară. Un lucru pe care l-am putea să-l luăm în calcul în ceea ce priveşte conlucrarea noastră, ar fi acela că instituţia mai sus menţionată, prin însuşi obiectul ei de activitate – unitate a statului care veghează la ceea ce înseamnă bunul mers al activităţii economice – adică, ca unitate operativă ar putea să ne furnizeze mai multe date în ceea ce priveşte controalele inopinante în pieţe, târguri, la unităţile care vând cu amănuntul, deoarece, pe această latură Garda are mai multe competenţe. Aceste date ne-ar fi utile în ceea ce priveşte identificarea acelor agenţi economici de pe orizontală care fac acea evaziune fiscală mică, dar numărul acestor agenţi economici este foarte mare şi noi trebuie să-i aducem pe aceşti agenţi la Fisc ca să-şi plătească dările, pentru că nu este nici un secret să vedem că magazinele de tip mic, mijlociu, folosesc foarte rar casele de marcat şi nefolosind aceste case de marcat, practic toate intrările şi ieşirile nu pot fi contorizate din punct de vedere al  fiscalităţii. Degeaba ţinem noi sub control ceea ce înseamnă comerţul cu produse agricole, legume-fructe, peşte, carne dinspre marii producătorii şi marii importatori, dacă nu avem şi control strict în ceea ce priveşte dispersia acestor produse către micii comercianţi, care ultetrior le valorifică. Din punctul meu de vedere, noi trebuie să plecăm de la cei care le vând cu amănuntul şi care au stocuri, inventarele ar trebui făcute periodic la aceşti agenţi economici.

O colaborare de 8,5 cu Garda şi de 10 plus cu Parchetul

Pe o scară de la 1 la 10, unde aţi poziţiona această conlucrare?

Colaborarea Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj cu Garda Financiară ar fi la un nivel de 8 până la maxim 8,5. Dar cred că se poate îmbunătăţi lucrul acesta, cum se poate îmbunătăţi şi colaborarea cu Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie. În schimb, avem o colaborare foarte bună cu cei de la Parchetele pe lângă instanţele de judecată şi ne-am oferit întotdeauna sprijinul către cei care investighează anumite cazuri de evaziune fiscală şi nu numai. Este foarte important ca domnii procurori să înţeleagă mai bine fenomenul economic, dânşii fiind profesionişti în ceea ce priveşte latura juridică, dar pe acest segment de infracţionalitate este foarte important ca şi instituţiile statului care se ocupă de fiscalitate să pună la dispoziţie elemente şi date care să fie cât mai bine argumentate şi înţelese de cei care până la urmă dau nişte soluţii de urmărire penală sau neînceperea urmăririi penale în baza unore documente puse la dispoziţie pe de o parte, de către autorităţile statului, iar pe de altă parte,  pot să le solicite de la diverşi experţi autorizaţi. Pe această cale vreau să spun că ne oferim disponibilitatea de a ţine cât mai mult legătura cu instituţiile statului pentru ca în momentul în care se cere o expertiză, pentru că este dreptul fiecăruia să solicite o expertiză, cel care se uită pe expertiza respectivă să înţeleagă fenomenul parcurgând, pe de o parte, expertiza, iar pe de altă parte, actul de control care a stat la baza unei plângeri penale pentru a face o paralelă şi pentru a înţelege şi a fi imparţial pentru că nu exclud şi varianta ca expertizele să se facă mai puţin bine.

Sunt acţiuni în acest moment în plină desfăşurare?! Lucraţi împreună cu celelalte instituţii ale statului la ceva anume?

Da, se derulează. Suntem într-o permanenţă discuţie şi colaborare, pe de o parte, cu inspectoratele de poliţie judeţeană, pe de altă parte, cu parchetele şi instanţele judecătoreşti pentru că există şi situaţia de a se judeca anumite cauze. Noi suntem de fiecare dată dispuşi la tot ceea ce însemnă explicarea cât mai corectă a unui act de control, a unui raport de inspecţie pentru că până la urmă toţi trebuie să înţeleagă că noi care reprezentăm instituţiile statului trebuie să facem front comun pentru a apăra interesul statului şi banul public trebuie să ajungă acolo unde-i este locul, la bugetul general consolidat.

Se fac controale la comandă politică?

Agenţii economici trebuie să înţeleagă cu toţii că este benefic pentru dumnealor să-şi declare şi să-şi plătească obligaţiile la stat pentru că există posibilitatea ca ei să fie depistaţi şi ulterior să plătească majorări şi penalităţi. Noi nu ne dorim lucrul acesta, dar nici nu putem să trecem cu vederea peste o societate care reprezintă risc fiscal. La nivelul DGFP Dolj, nu se fac controale după bunul plac al unuia sau altuia, ori inspecţie fiscală generală sau controlul inopinant are o bază legală, pentru că noi suntem monitorizaţi de ANAF. Şi în momentul în care se stabilesc societăţile care intră în control se stabilesc pe baza unor date de risc astfel încât să intre la verificări doar societăţi comerciale care prezintă risc din punct de vedere fiscal, nu se fac controale la comandă. Iar în ceea ce priveşte declanşarea unui control inopinant, acesta are la bază informaţii care provin de la Parchete, de la Poliţie, de la Garda Finaciară, etc.

De ce nu mai sunt cozi la ghişeele de la Fisc? De ce nu mai avem contribuabili nemulţumiţi de serviciile prestate de subordonaţii dumneavoastră, aşa cum era altă dată? Care a fost planul strategic implementat de dumneavoastră când aţi venit la conducerea acestei instituţii?

Eu de fiecare dată am spus-o şi o voi repeta de fiecare dată când am ocazia. Eu nu am făcut nici mai mult, nici mai puţin decât ar trebui să facă orice funcţionar al statului, şi anume de a fi doar în slujba cetăţeanului. Am fost de nenumărate ori criticat de anumite categorii de oameni că îi apăr foarte mult pe agenţii economici, pe contribuabili. Nu, acest lucru ţine de normalitate. Noi, cei care lucrăm în sistemul bugetar, ne realizăm veniturile pe care primim sub formă de renumeraţie salarială din munca altora, adică, acelora care muncesc în mediul privat. Ajunsesem în situaţia în care agentul economic să fie tratat cu un dispreţ total, eu nu pot şi nici nu voi accepta vreodată acest lucru. Nu am fost pregătit şi nu voi fi adeptul acestor lucruri pentru că oamenii care vin la instituţia aceasta nu vin să ceară, ci de cele mai multe ori vin să aducă, şi aduc bani care-i obţin prin munca lor şi a unor angajaţi. Este foarte important ca un agent economic să păstreze şi un loc de muncă, pentru că acel loc de muncă asigură traiul zilnic al unei familii. Nu voi face niciodată rabat din a-i mustra pe angajaţii care tratează cu dispreţ agenţii economici şi îmi voi cere întotdeuna scuze faţă de orice contribuabil, fie persoană fizică sau juridică, dacă vreun funcţionar al DGFP Dolj greşeşte. Dacă nu vom fi deschişi, transpareţi şi cât mai aproape faţă de contribuabili, în mod sigur nu vom fi nişte funcţionari publici buni. Nu vom putea să aducem această instituție acolo unde-i este locul. Contribuabilul trebuie să vină de plăcere la această instituție. Noi suntem funcţionari, iar dânşii sunt contribuabili. Eu am venit la Finanţe în 1995 şi am stat aici până în 1997, după care am plecat tot la o altă structură a finanţelor publice, dar la nivel local şi după aceea am revenit din nou aici, pe funcţia de director. Pot să vă spun că eu am parcurs toate etapele şi cunosc fiecare palier în parte şi este foarte important ca fiecare manager să-şi cunoască bine oamenii şi ceea ce ar putea să facă ei, iar mesajul meu a fost acela că oriunde te-ai afla, în orice poziţie ai fi trebuie să-ţi faci treaba bine.