Miercuri, 14 februarie a.c., Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C.S. Nicolăescu-Plopșor” al Academiei Române a organizat, în parteneriat cu Colegiul Național Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova, manifestarea științifică cu titlul „Oltenia- tradiție și modernitate”. Oltenia, una dintre provinciile românești cu o bogată și tulburătoare istoriografie milenară, trebuie redescoperită, analizată și valorificată, manifestarea conferind substanță acestui deziderat nobil.
Debutând în anul 2021, cu ocazia proiectului „Amfiteatrul Tudor Vladimirescu”, strânsa colaborare dintre Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C.S. Nicolăescu-Plopșor” al Academiei Române și Colegiul Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova a continuat, urmând același drum al valorificării formative a istoriei în antrenarea gândirii, a dezvoltării simțului critic și a ocrotirii valorilor sociale și culturale ce aparțin individului, comunității și, în egală măsură, umanității.
Bogata expertiză a colectivului de cercetători ai institutului craiovean și necesitatea de a susține în permanență formarea culturii generale în rândul elevilor au făcut ca implicarea în parteneriate cu instituțiile educaționale să fie una dezirabilă și multiplicată în viitor pe mai multe paliere formative. Manifestările științifice organizate de structura academică s-au bucurat în permanență de prezența și interesul activ al elevilor din cadrul instituției militare. Continuând seria acestor acțiuni cultural-științifice, evenimentul „Oltenia- tradiție și modernitate” se circumscrie proiectului de cercetare interdisciplinară cu același nume, desfășurat în perioada 2023-2024, având ca obiective: „cunoașterea și respectarea valorilor fundamentale ale istoriei și culturii naționale; promovarea și respectarea simbolurilor naționale; definirea și integrarea conceptului de ideal național în contextul actual al globalizării”, după cum au menționat organizatorii.
Către inimile tinerilor panduri
Începând cu ora 13.00, manifestarea științifică a debutat cu discursurile rostite de colonel Gheorghe Boboc, comandantul Colegiului Național Militar „Tudor Vladimirescu” și prof. univ. dr. Sevastian Cercel, directorul Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C.S. Nicolăescu-Plopșor”, al Academiei Române. În cuvântul de deschidere al evenimentului organizat în Aula Colegiului Național Militar „Tudor Vladimirescu”, col. Gheorghe Boboc a apreciat excelenta colaborare dintre cele două instituții. Totodată, comandantul colegiului a mulțumit prof. univ.dr. Sevastian Cercel pentru sprijinul acordat de către personalul instituției în desfășurarea activităților comune care au avut ca obiective principale atât cinstirea înaintașilor, cât și sădirea în inimile tinerilor panduri a sentimentelor patriotice, de apartenență la meleagurile oltene. În încheiere, comandantul a reiterat convingerea că această colaborare va continua la un nivel și mai ridicat.
Rememorând un februarie plin de evenimente ce au schimbat soarta Olteniei, cel din anul 1821, și evocând personalitatea ostașului cu bogată experiență – Tudor Vladimirescu – , al cărui nume însuși colegiul militar craiovean îl poartă, prof. univ. dr. Sevastian Cercel a încurajat elevii și participanții la manifestare să aprofundeze interesul pentru istorie, cercetându-i marile sale taine. Le-a împărtășit, totodată, opinia sa potrivit căreia: „prin conceptele și argumentele juridice utilizate în acțiunea sa – precum: adunarea poporului, voința întregului popor, interesul obștesc, legitima apărare sau adoptarea unor legi prin referendum – se deschide o pagină nouă în dreptul public românesc. Tudor Vladimirescu este un veritabil apărător modern al drepturilor și libertăților cetățenești”. Bun cunoscător al istoriei dreptului și atent la solicitările mediul educațional, directorul institutului craiovean a îndemnat spre o recitire cu emoție a filelor din istoria națională, din istoria Olteniei, tributari fiind noi toți, cel puțin, cu un sentiment de recunoștință. „Pasiunea dumneavoastră pentru istorie ne încântă și ne îndreptățește să fim optimiști în activitatea noastră de cercetare. Era firesc să fim alături de dumneavoastră în cadrul unui proiect care își propune cunoașterea și respectarea valorilor fundamentale ale istoriei și culturii naționale, un proiect care aduce în atenție conceptul de ideal național sau relația care se construiește sub ochii noștri între identitatea națională și identitatea europeană” a mai precizat directorul Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C.S. Nicolăescu-Plopșor”.
Pledoarii istorice
Au susținut alocuțiuni cercet. șt. III dr. Ileana Cioarec – „Boierii Glogoveni” și cercet. șt. III dr. Gabriel Croitoru – „Despre eroi, cultul eroilor și eroismul doljean din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, prima jumătate a secolului XX”. „Originari din localitatea Glogova, vecină cu Baia de Aramă, de unde familia şi-a luat numele, boierii Glogoveni sunt atestaţi prima oară la începutul secolului al XV-lea, când documentele menţionează pe un anume Dragomir Roşul de la Glogova, ban de Jiu şi de Tismana, în anul 1405. Atestarea acestui personaj cu rol important în administraţie, la scurt timp după ce statul feudal Ţara Românească îşi obţinuse independenţa (în urma bătăliei de la Posada din 1330) ne determină să considerăm că această familie boierească ar fi existat încă de la începuturile statului de la sud de Carpaţi” a precizat Ileana Cioarec, descriind ulterior principalele personalități din marele neam al Glogovenilor. Implicate în acte remarcabile de caritate prin efectul social produs, în politica și economia acelor vremuri, Glogovenii s-au dovedit o mare familie cu implicații în conducerea Olteniei, înrudindu-se ulterior cu Basarabii, cei care vor dărui Țării Românești mulți domnitori.
Rod al energiilor puse în slujba unității și neatârnării, eroismul ostașilor români va rămâne pentru posteritate un capitol plin de demnitate și sacrificiu. „Am încercat să expun despre eroii doljeni care au făcut posibile două dintre marile idealuri ale poporului român, independența și unitatea statală. Existența unui cult al eroilor mai articulat în Oltenia decât în alte părți ale țării, înainte de 1916, se datorează, pe de o parte, contribuției mari, atât umane cât și materiale a județului Dolj la cucerirea independenței României, dar și activității Societății Veteranilor Grade Inferioare Smârdan care a dus o acțiune continuă de a arăta «celor de azi, sacrificiul celor de ieri»” a menționat cercet. șt. III dr. Gabriel Croitoru.
Beneficiile conlucrării inter-instituționale
Astfel de proiecte locale, care aduc laolaltă institutele de cercetare socio-umane și structuri de învățământ preuniversitar sunt o necesitate acum, în plină expansiune a globalizării, a întrepătrunderilor geografice și culturale, a cosmopolitismului. Viața socială nu s-a simplificat, din contră. Iar noile tipare ale vieții ne obligă la o judicioasă cântărire a argumentelor și contraargumentelor. Istoria, mai mult decât o simplă disciplină, este un formator de personalitate, cu aplicabilitate în mai toate domeniile vieții cotidine. Organizatorii își exprimă convingerea că noile generații de elevi vor înțelege că prin valorificarea cunoștințelor și a gândirii critice vor putea promova pe mai departe echitatea și binele social.
În partea a doua a manifestării, toți cei prezenți au participat la un tur istoric ce a cuprins Sala Muzeu Tudor Vladimirescu și Sala Viața cotidiană în perioada comunistă, sub îndrumarea prof. Nori Ionela Cadea (Colegiul Național Militar „Tudor Vladimirescu”).
Manifestarea a reușit să asigure o dezbatere plină de informații noi și utile, o experiență interactivă, cu întrebări și răspunsuri, toate pledând pentru înțelegerea educației drept cea mai importantă investiție a oricărei societăți.
Cercet. șt. III dr. Anca Ceaușescu
Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C.S. Nicolăescu-Plopșor”
