Premierul Florin Cîţu este invitat de opoziţie în Parlament, în săptămâna 15-19 februarie a.c., pentru lămuriri pe seama bugetului, pus deja în dezbatere publică şi unele clarificări asupra rezultatelor vizitei sale la Bruxelles, pentru a se cunoaşte ultimele detalii despre Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar nu dă curs invitaţiei şi face declaraţii de presă de la Palatul Victoria. Scandalul perpetuu s-a accentuat şi riscă să nu mai aibă linie de sosire. De fiecare dată, de când ne ştim, în anii din urmă, pe seama bugetului au fost discuţii aprinse între putere şi opoziţie. Niciodată banii n-au fost suficienţi. De data aceasta, ca particularitate, nici la nivelul coaliţiei guvernamentale, consensul nu este deplin. Ce afirmă răspicat, în schimb, premierul Florin Cîţu: „Am spus de la început că eu nu sunt de acord să menţin în buget sau să susţin prin acest buget, nenorocirile adoptate de PSD între 2017-2019. Prin acest buget reparăm dezmăţul făcut în perioada respectivă”. Referirea logică ar trebui făcută la bugetul pe anul trecut, când ministrul de Finanţe era chiar actualul premier, şi observaţiile enunţate erau îndreptăţite să vizeze bugetul pe 2020. Florin Cîţu ne asigură, declarativ, că vor fi creşteri la Sănătate, când bugetul pe anul trecut a fost de 19,7 miliarde lei, iar acum, pe anul în curs este de 17 miliarde lei. Deci 2,2 miliarde lei mai puţin. Cei care nu sunt de acord cu premierul nu ştiu să citească un buget, li se spune. La Educaţie, creşterea faţă de anul trecut este de 0,81%, adică bugetul are prevăzută o alocare de 28,5 miliarde lei. Ministerul Dezvoltării are prevăzut cu 14% mai puţin decât în 2020, adică doar 7,9 miliarde lei. În schimb Agricultura primeşte cu 10% mai mult decât în 2020, mai exact 26 miliarde lei. Până şi eurodeputatul Traian Băsescu l-a contrazis pe premierul Florin Cîţu, comparând cifrele actuale pentru Sănătate şi Educaţie, care sunt ministere prioritare, cu cele de la nivelul anului 2010. Baricadarea premierului într-o frondă nejustificată nu rezolvă lucrurile. S-ar putea să aibă şi dreptate, pe anumite subtilităţi ale bugetului, dar acestea trebuie explicate cu calm şi răbdare. De pildă, proiectul de buget pe 2021 prevede şi o serie de măsuri, deloc în măsură să impacienteze, ca de pildă: *menţinerea în anul 2021 a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie /indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, precum şi a indemnizaţiilor aferente funcţiilor de demnitate publică şi funcţiilor asimilate acestora.
*menţinerea în anul 2021 a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2020, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.
*menţinerea în anul 2021 a cuantumului indemnizaţiei de hrană la nivelul stabilit pentru anul 2020;
*neacordarea de premii şi a indemnizaţiei de vacanţă prevăzută de Legea-cadru nr. 153/2017;
*compensarea orelor suplimentare pentru personalul bugetar numai cu timp liber corespunzător; pentru poliţişti şi cadre militare se menţin reglementările din anii anteriori care vizează acordarea drepturilor salariale pentru activitatea desfăşurată în zilele de sărbători legale;
*prelungirea folosirii voucherelor de vacanţă emise în anul 2019 şi anul 2021 până la sfârşitul anului 2021 şi suspendarea emiterii de vouchere de vacanţă pentru anul 2021 de către autorităţile şi instituţiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, precum şi serviciile publice autonome de interes naţional, cu personalitate juridică, reglementate prin Legea nr.41/1994;
*studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă, în instituţiile de învăţământ superior acreditate, în vârstă de până la 26 de ani, beneficiază de tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport local în comun, transportul intern auto, transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri şi naval. Studenţii orfani sau proveniţi din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru aceste categorii de transport.
2020 a fost un an prost şi n-ar trebui pasată vina în exclusivitate pe coronavirus. Statul orientează economia prin buget, or cel de anul ăsta nu merge şi spre atragerea de investiţii străine. E o observaţie. Reiterăm: veniturile statului vor fi în total de 356 miliarde lei, iar cheltuielile bugetare de stat vor fi de 445 miliarde lei, astfel deficitul bugetar va fi de 80 miliarde lei. Până la urmă, bugetul trebuie discutat în Parlament în vederea aprobării. Toate consiliile judeţene şi localităţile din ţară aşteaptă acest moment, pentru a şti pe ce contează. Se anunţă un an greu, şi revenirea economiei va fi diferenţiată, în sensul că unele sectoare îşi vor reveni iar altele vor continua să scadă. La întrebarea cine are dreptate, răspunsul este diferit, adică depinde de malul politic pe care eşti poziţionat. Deşi n-ar trebui ca adevărul să depindă de acest detaliu.
