Un lucru este cert, după prima întâlnire de ieri, de la Washington, dintre noul preşedinte american şi premierul israelian: Donald Trump vede cu totul altfel, faţă de predecesorul său, relaţia cu Israelul. Şi asta se ştia. Cum chestiunea israelo-palestinană s-a aflat în meniul reuniunii de ieri, s-a reiterat de bună seamă necesitatea imperativă a păcii, fără a se dicta termene, şi soluţia mai veche a două state, care să trăiască în pace şi securitate. Cu toate acestea, oficialul palestinian Hanane Achour, membru al comitetului executiv al Organizaţiei pentru eliberarea Palestinei, a estimat că „n-are nici un sens” soluţia „a două state”, fiindcă este clar că administraţia americană este pe cale să satisfacă doleanţele coaliţiei de dreapta condusă de Benjamin Netanyahu. Adică trecerea de la colonizare la anexarea Cisiordaniei. Pe timpul campaniei electorale, Donald Trump se afişase ca pro-israelian, afirmând că dacă va fi ales va prezida un acord de pace între statul evreu şi palestinieni. La rândul său Benjamin Netanyahu a văzut în victoria „prietenului său” preşedintele Trump, o „şansă formidabilă” pentru Israel, referindu-se evident la conflictul israeliano-palestinian. Casa Albă a căutat să tempereze dreapta israeliană şi nu a luat o poziţie oficială în chestiunea colonizării teritoriilor ocupate. Mai mult, Donald Trump, să ne reamintim, critica în decembrie anul trecut iniţiativa americană, sugerată de Barack Obama, care a permis adoptarea unei rezoluţii a Consiliului de Securitate a ONU pentru condamnarea construcţiilor israeliene în teritoriile palestiniene. Să mai adăugăm un detaliu: Donald Trump contează în anturajul său pe expertiza lui Jared Kushner, acesta fiindu-i ginere şi un susţinător al cauzei israeliene. Încă din interviul dat presei la 12 februarie a.c., deci înaintea sosirii lui Benjamin Netanyahu la Washington, Donald Trump afirmase că „acordul cu Iranul este o catastrofă pentru Israel”. Tel Avivul s-a arătat mereu îngrijorat de prezenţa unei puteri nucleare ostile în vecinătatea sa. Ce se aştepta de la întâlnirea de ieri 15 februarie a.c., la Casa Albă, dintre Donald Trump şi Benjamin Netanyahu? Nirvana! Cum a comentat cu umor un politolog israelian. După opt ani de mandat Barack Obama, considerat de dreapta israeliană ca profund ostil, speranţele susţinerii din partea noii administraţii americane sunt renăscute. Benjamin Netanyahu doreşte sancţiuni contra Teheranului şi vrea ca Washingtonul să nu închidă ochii la nici o abatere de la respectarae acordului pe chestiunea nucleară. Donald Trump a impus noi sacţiuni economice la 25 de persoane şi antreprize economice iranierne, după noile teste balistice, efectuate recent, mai exact la sfârşitul lunii ianuarie de Iran. O iniţiativă salutată de premierul israelian, care a spus că „Teheranul doreşte cucerirea Orientului mijlociu, înspăimântarea Europei, Occidentului, lumii”. Netanyahu mai doreşte limitarea ajutorului financiar şi militar al Iranului pentru aliaţii din regiune, cu prioritate către Hezbollahul libanez. În fine, dacă Benjamin Netanyahu pare obsedat de chestiunea iraniană, Donald Trump se arată mult mai interesat de distrugerea Statului Islamic, şi asta cât mai grabnic. Cu certitudine că Donald Trump şi Benjamin Netanyahu se găsesc mult „mai aproape”, indiferent unde s-ar afla, chiar dacă nu rezonează în orice dosar fierbinte.
