Ştefan Popescu, directorul adjunct al Şcolii Populare de Artă din Târgu Jiu şi-a susţinut, ieri, teza de doctorat intitulată “Cercetări privind valorificarea superioară a pseudoinstrumentelor şi instrumentelor populare aerofone în concordanţă cu diferite tehnologii de cultură a plantelor din care se confecţionează”, la Facultatea de Agronomie a Universităţii din Craiova, în faţa unei comisii formate din prof. univ. dr. Ion Mitrea (preşedinte), prof. univ. dr. Romulus Mocanu (conducător teză), prof. univ. dr. Ioan Bocşa (conducător teză), prof univ. dr. Mihai Dumitru-Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, prof univ. dr. Mihai Rusu – Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, şi cercetător ştiinţific principal gradul I Zamfir Dejeu – Institutul Arhivelor de Folclor al Academiei Române, filiala Cluj-Napoca.
Profesor de nai, dar şi realizator şi interpret al mai multor instrumente şi pseudoinstrumente, Ştefan Popescu a fost admis în anul 2007 la studiile doctorale în cadrul Facultăţii de Agronomie, specializarea Agromuzică. Acesta a lucrat la cuprinzătoarea teză sub îndrumarea profesorilor universitari Romulus Mocanu şi Ioan Bocşa.
Ştefan Popescu cântă la 31 de instrumente
În cuprinsul lucrării de doctorat, profesorul a abordat calitatea materialelor utilizate în confecţionarea instrumentelor, modalităţi de prelucrare, condiţii ecologice în care se realizează speciile pomicole, precum şi tradiţii locale populare. În prezent, Ştefan Popescu cântă la 31 de instrumente şi pseudoinstrumente, de altfel ele fiind şi motivul pentru care a dorit să-şi susţină o astfel de teză de doctorat. “În teza de doctorat, intitulată «Cercetări privind valorificarea superioară a pseudoinstrumentelor şi instrumentelor populare aerofone în concordanţă cu diferite tehnologii de cultură a plantelor din care se confecţionează» şi condusă de profesorii universitari Romulus Mocanu şi Ioan Bocşa, este vorba de o cotutelă între muzică şi agricultură. Instrumentele pe care le prezint astăzi sunt creaţiile mele de o viaţă care trebuie să iasă în relief, pentru că în sol se dezvoltă viaţa vegetală. Am căutat să aduc o modestă contribuţie la elucidarea unor aspecte legate de influenţa diferitelor tipuri de sol din judeţul Gorj, a plantelor de cultură sau din flora spontană, cât şi a unor tehnologii folosite în cultură, asupra execuţiei şi a calităţii instrumentelor şi pseudoinstrumentelor muzicale aerofone pe care le-am confecţionat şi la care am cântat timp de 25 de ani, cât şi valorificarea superioară a acestora. Este vorba despre fluiere, naiuri, cimpoi, ocarină, caval, tilincă, confecţionate de mine din lemn de prun, vişin, cireş, măr şi paltin. De asemenea, voi prezenta instrumente confecţionate din morcov şi măr la care cânt cu plăcere. De exemplu, la măr cânt pe şapte note. De asemenea, astăzi prezint şi cel mai mare nai din ţară, are 53 de tuburi, 7 octave şi o cvartă. Este un instrument unicat. Am dorit să corelez ceea ce iese din mâinile mele, materialele din care îmi confecţionez instrumentele, cu pomicultura, deoarece arborii de mai multe feluri îşi folosesc drept ansambluri pentru pseudoinstrumente”, a afirmat Ştefan Popescu.
Instrumentele muzicale aerofone sunt acele instrumente la care sunetul este produs prin vibraţia unei coloane de aer în tubul instrumentului. Prin introducerea aerului în tub se produce un fenomen periodic de comprimare şi de destindere a aerului existent în tub, iar această vibraţie uniformă produce un sunet de înălţime constantă.
Pseudoinstrumenele muzicale aerofone sunt instrumente simple, la care sunetul este produs în acelaşi mod, dar într-o coloană de aer mai mică, pe care le-am realizat în premieră în ţara noastră din diferite plante, organe sau plante sau fructe ale acestora.
