Până acum nu există propuneri concrete, anunţate, dar abundă scenariile de reglementare a conflictului din Ucraina, unele mai supte din deget decât altele. Potrivit unei declaraţii a lui Oleg Karpovici, prorector al Academiei diplomatice a ministerului rus al afacerilor externe, Emiratele Arabe Unite (EAU) ar putea găzdui întâlnirea mult discutată şi preparată a celor doi lideri, Donald Trump şi Vladimir Putin. Oleg Karpovici, bănuit a fi la curent cu ceea ce se orchestrează, a amintit faptul că în timpul recentei sesiuni tradiţionale de întrebări şi răspunsuri din decembrie, liderul de la Kremlin s-ar fi declarat deschis la o întâlnire cu Donald Trump, dacă acesta o va propune (deja a menţionat-o) fiindcă relaţiile ruso-americane, în actuala situaţie, depăşesc în severitate criza istorică din Caraibe. Emiratele Arabe Unite sunt recomandate de organizarea cu succes a unor negocieri şi întâlniri internaţionale. Dar Karpovici, cunoscător al evoluţiilor militare pe teatrele de operaţiuni, a mai spus un amănunt, obligatoriu de luat în seamă: „Mişcările noastre vor depinde de situaţia reală de pe teren şi trupele ruse… fac progrese”. Pregătită să găzduiască un summit, între preşedinţii Donald Trump şi Vladimir Putin, dacă aceştia vor conveni în privinţa oportunităţii lui, este şi Elveţia, scrie „Le Temps”. În urma summit-ului de la Burgenstock, Ucraina, Rusia şi SUA au fost informate în privinţa disponibilităţii părţii elveţiene de a sprijini orice efort diplimatic, menit să permită instaurarea păcii. Moscova repsinge apriori, relatează TASS, ca opţiune Elveţia, din cauza aderării acesteia la sancţiunile anti-ruse şi a faptului că „nu mai este ţara neutră care a fost cândva”. Moscova a mulţumit, în schimb, Vietnamului pentru oferta sa de a găzdui negocierile privind Ucraina. Sunt şi alte oferte exprimate în privinţa găzduirii summit-ului, la care pesemne se lucrează pe canalele speciale. Financial Times remarcă faptul că după câştigarea alegerilor Donald Trump a renunţat la promisiunea de a pune capăt ostilităţilor în 24 de ore, menţionând în schimb că va reuşi cu siguranţă să rezolve conflictul… în 6 luni. Se estimează chiar că prorogarea termenului viitoarelor negocieri se datorează spranţei de întărire a poziţiei Kievului pe teatrele de operaţiuni. Fiindcă, Mark Rutte, de pildă, spunea deunăzi că Ucraina „nu se află în poziţia de forţă” de care ar avea nevoie. „Trebuie să facem mai mult pentru a ne asigura că schimbând traiectoria conflictului, ucrainienii pot ajunge în acea poziţie de forţă(…). Sunt convins că pacea poate dura doar dacă Ucraina va veni la masă dintr-o poziţie de forţă”. Raţionamentul e discutabil, fiindcă nu se ştie când se va atinge un asemenea punct. În acest moment, începerea negocierilor ar putea declanşa instabilitate socială şi Zelenski ştie bine asta. Ultranaţionaliştii ucrainieni nutresc şi aşa resentimente faţă de Occident pentru „sprijinul limitat” acordat. Fermitatea preşedintelui american nou ales, nu poate fi pusă la îndoială şi Die Welt, de pildă, sugerează că acesta este hotărât să pună capăt conflictului, în conformitate cu planul noului vicepreşedinte american James Vance, adică pe actuala linie a frontului va fi trasată o zonă demilitarizată. Cu detaliile subsecvente. Asta ar însemna ca Doneţk, Lugansk, Zaporojie, Herson, Crimeea rămân sub ocupaţie rusă, iar restul Ucrainei va exista ca stat independent, fără a fi acceptat în NATO. Luni, Joe Biden care se pregăteşte de plecarea de la Casa Albă, a spus că SUA şi aliaţii săi nu se pot îndepărta de Ucraina, care trebuie ajutată să atingă un moment când poate negocia un final just al conflictului intrat în al treilea an. Adică prelungirea războiului. Kremlinul a acuzat, mai nou, Kievul de „terorism energetic” din cauza atacului asupra infrastructurii gazoductului TurkStream, care transportă gazul rusesc în Europa prin Turcia. Dacă nu putem aproba războiul Rusiei împotriva Ucrainei, nu e mai puţin adevărat că devine tot mai greu să îl înţelegem, fiindcă rezolvarea şi sfârşitul acestuia se complică. Prin Serghei Lavrov, la o conferinţă de presă, Moscova a anunţat că va studia poziţia finală a preşedintelui ales, după preluarea mandatului de către acesta.
