Personalităţi şi personaje ale vieţii politice şi artistice, din „realitatea imediată” ori ale micilor şi marilor ecrane, de pe la noi sau de aiurea, de la Traian Băsescu, Ion Iliescu, Vadim Tudor, Elena Udrea şi Elena Băsescu la Arnold Schwarzenegger, Sylvester Stallone, Stan şi Bran, Charlie Chaplin, Al şi Peggy Bundy, întâmplări din cotidian ori „scorneli” ale unor minţi… artistice, toate în notă tragi-comică, ne sunt înfăţişate, zilele acestea, la Salonul Internaţional de Caricatură „Nicolae Petrescu-Găină”. Deschisă în Sala „Ştefan Ciuceanu” a Muzeului Olteniei (clădirea nouă, din strada „Madona Dudu” nr. 14), expoziţia reuneşte peste o sută de lucrări, aparţinând unor graficieni din Belgia, Bulgaria, Serbia, Iran, Ucraina, Rusia, Germania, Ungaria, Cuba, Franţa şi, desigur, România şi poate fi vizitată până spre sfârşitul anului. Vernisajul a avut loc ieri, în prezenţa reprezentanţilor Muzeului Olteniei, Muzeului de Artă şi Asociaţiei Caricaturiştilor Profesionişti din România şi a unui numeros public, marele absent fiind graficianul Ştefan Popa Popa’s, membru al juriului Salonului. „Este în drum spre Vatican, unde pregăteşte o mare expoziţie cu portretele pictate ale tuturor papilor”, l-au „scuzat” organizatorii.
În anul 2005 se reuşea, prin eforturile Muzeului de Artă şi ale cunoscuţilor artişti Ştefan Popa Popa’s şi Gabriel Bratu, organizarea la Craiova a primului Salon Naţional de Grafică Satirică. Anul următor devenea Salon Naţional de Caricatură, cu participare internaţională, pentru ca, începând din 2007, să se transforme în Salonul Internaţional de Caricatură „Nicolae Petrescu-Găină”. A devenit, apoi, tradiţional, organizându-se an de anla Muzeulde Artă din Craiova şi fiind itinerat la muzeele din Calafat, Slatina şi Râmnicu Vâlcea. Pentru a nu întrerupe evoluţia firească a acestei valoroase iniţiative şi pentru ca oraşul Craiova să rămână un punct de reper în ceea ce priveşte evoluţia graficii satirice şi caricaturii româneşti, Salonul este găzduit, la această ediţie, de Muzeul Olteniei, Muzeul de Artă aflându-se, după cum se ştie, în plin proces de restaurare şi consolidare.
Organizat de cele două instituţii, împreună cu Asociaţia Caricaturiştilor Profesionişti din România şi cu sprijinul Consiliului Judeţean Dolj, Salonul cuprinde lucrările a 15 artişti din Belgia, Bulgaria, Serbia, Iran, Ucraina, Rusia, Germania, Ungaria, Cuba şi Franţa şi altor 21 din România. Între aceştia, Albert Poch, Mihai Stănescu, Florin Doru Crihană, Horaţiu Mălăele, Romeo Răileanu, Sergiu Grapă, Aurelian Suţă-Şai, Vasile Crăiţă-Mândră, Gheorghe D. Constantinescu, Constantin Ciosu ş.a. În afara concursului, sunt prezenţi, cu câte două lucrări fiecare, Ştefan Popa-Popa’s şi Gabriel Bratu – preşedintele, respectiv vicepreşedintele Asociaţiei Caricaturiştilor Profesionişti din România, totodată membri ai juriului Salonului, împreună cu caricaturistul Mihai Truică.
Cuvântul de bun venit a fost adresat, ieri, la vernisaj, de Florin Ridiche, managerul Muzeului Olteniei, alături stându-i Ion Prioteasa – preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Florin Rogneanu – managerul Muzeului de Artă şi graficianul Gabriel Bratu. Deşi aşteptat la Craiova, Ştefan Popa-Popa’s n-a putut să vină. „Este în drum spre Vatican, unde pregăteşte o mare expoziţie cu portretele pictate ale tuturor papilor. Ar fi fost o mare onoare să-l avem aici. Fără sprijinul său, fără relaţiile sale internaţionale pe cele patru continente, cu toţi caricaturiştii lumii, la Craiova nu s-ar fi putut organiza un salon internaţional de caricatură”, au ţinut să sublinieze organizatorii evenimentului.
Ca la fiecare ediţie, au fost acordate premiile Salonului, acestea purtând numele unor mari caricaturişti olteni: Marele Premiu „Nicolae Petrescu-Găină” – Albert Poch (Bucureşti), Premiul „Nicolae Drăgulescu-Drag” – Pavel Botezatu (Galaţi), Premiul „Francisc Şirato” – Constantin Ciosu (Bacău), Premiul „Silvan Ionescu” – Aurel Şuţă-Şai (Târgu Jiu), Premiul „Eugen Taru” – Mihai Stănescu (Bucureşti), Premiul „Benedict Gănescu” – Vasile Crăiţă-Mândră (Bacău).
Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj: «Personajul principal, astăzi, este Gabi Bratu, unul dintre oamenii luminoşi ai acestei urbe şi de care mă leagă o prietenie de foarte mulţi ani. Am dorit neapărat să fiu aici, lângă el, pentru că la unele expoziţii pe care le-a deschis n-am ajuns, în primul rând să îl felicit pentru tot ce a făcut până acum şi să îi mulţumesc pentru că a fost atât de aproape de mine în tot acest timp. Când mi-am luat prima garsonieră, eu n-am avut tablouri, ci caricaturi de la el şi de la alţi artişti, pe care mi le-a dăruit! Îi mulţumesc şi îi doresc mulţi ani înainte, ca să poată să facă în continuare ceea ce a făcut până acum: să ne umple viaţa de frumos!».
Gabriel Bratu, grafician: «Stanford spunea că ziua în care n-ai râs e o zi pierdută. Iată că noi avem ocazia, datorită acestui eveniment, să râdem sau cel puţin să zâmbim. Pentru că rostul caricaturiştilor acesta este, să facă lumea să râdă. E, în acelaşi timp, un râs amar, pentru că toţi caricaturiştii se uită foarte atent în jur să vadă ce se întâmplă şi ne semnalizează tarele societăţii, cu scopul de a le îndrepta. Faptul că avem aici, pe simeze, floarea caricaturii româneşti mă face să cred că acest eveniment este unul de seamă pentru oraşul nostru. Sperăm, pe mai departe, să avem şi mai mulţi expozanţi, şi nu doar pe simeze, ci şi alături de noi».
Florin Rogneanu, managerul Muzeului de Artă din Craiova: «Noi, oltenii, am tânjit după un salon internaţional de caricatură vreo 40 de ani. Am reuşit să-l avem şi i-am dat numele lui Nicolae Petrescu-Găină. De ce? Pentru că a fost unul dintre cei mai importanţi caricaturişti români din secolul al XX-lea, elev al Colegiului Naţional „Nicolae Bălcescu” din Craiova, acolo unde a studiat şi Nicolae Drăgulescu-Drag, căruia chiar îi poartă numele unul dintre premiile pe care le acordăm aici. Nicolae Petrescu-Găină a făcut caricatură culturală, să-i spunem, surprinzându-i pe preşedintele Academiei Române de-atunci, pe publicistul Ventura sau pe Macedonski, dar şi caricatură politică: într-o lucrare a sa, Dobrogeanu Gherea apare ca bucătar, preparând o mâncare delicioasă din creierul lui Maiorescu. Întâlnim aceste tipuri de caricatură şi în acest Salon. De fapt, le avem aici cam pe toate: şi cea legată de fizionomia personajelor, şi caricatura de situaţie, caricatura cu şi fără text, caricatura privind viaţa socială, politică, etica şi comportamentul personajelor».
