Alegerile parlamentare de astăzi din Polonia, una din ţările vocale ale Uniunii Europene, sunt considerate cruciale pentru viitorul relaţiilor acestei ţări cu Bruxelles-ului şi Ucraina vecină. Potrivit tuturor sondajelor premergătoare, partidul Lege şi Justiţie (PiS) la putere de 8 ani ar putea obţine cel mai mare număr de voturi, dar riscă să aibă dificultăţi în formarea unei coaliţii guvernamentale, deschizând calea opoziţiei conduse de Donald Tusk, fost premier şi preşedinte al Consiliului European, în graţiile Bruxelles-ului. Victoria PiS ar putea augmenta tensiunile cu Bruxelles-ul şi Kievul, dar Jaroslaw Kaczinski, liderul de necontestat al acestei formaţiuni politice, afirmă aşa: „Am cedat unele prerogative UE, dar este suficient, nimic mai mult. Suntem în UE, vrem să rămânem acolo, dar într-o UE de ţări suverane”. Varşovia are relaţii proaste cu Bruxelles-ul de câţiva ani, în special pentru că a atacat independenţa justiţiei. Criza este atât de gravă încât Polonia a fost frustrată de fonduri de la bugetul european şi în special de cele 35 de miliarde de euro prevăzute în planul de redresare post-Covid. În contextul războiului din Ucraina, centrul de greutate al UE s-a deplasat spre est şi Polonia, prin toate gesturile sale de necontestat, apreciate de aliatul strategic SUA, a căpătat o altă vizibilitate pe scena europeană, dar capacitatea sa de influenţă rămâne tuşată de atitudinea eurosceptică. La rândul său, Donald Tusk a spus în timpul campaniei –una extrem de nervoasă- că „PiS are planuri secrete de a părăsi UE şi a conduce ţara într-o direcţie greşită(…). De aceea, această zi este cea mai importantă din istoria democraţiei noastre după 1989”. PiS vrea să-şi continue reformele din sistemul de justiţie, pe care UE le vede ca un atac la democraţie. Un eventual partener de coaliţie, pentru PiS, ar putea fi Confederaţia (extrema-dreaptă) care doreşte sistarea oricărui ajutor pe scară largă pentru Ucraina, o recuperare a ajutoarelor acordate, şi o agendă anti-imigraţie şi anti-europeană. Tot astăzi, PiS a organizat un referendum cu întrebări despre migraţie şi economie, pe care opoziţia a cerut să fie boicotat. Susţinătorii PiS consideră că victoria la alegerile de astăzi ar premite reafirmarea în Polonia suverană, a unor relaţii trainice bazate pe valorile catolice tradiţionale. PiS a atacat comunitatea LGBT. Kievul şi aliaţii occidentali urmăresc deznodământul acestor alegeri, după cele din Slovacia, unde s-a instalat un guvern cu destule reţineri în privinţa ajutorului acordat Ucrainei. Campania premergătoare alegerilor de astăzi a fost, cum spuneam, una tensionată şi într-unul din ultimele discursuri, şeful guvernului, Mateusz Morawiecki, a menţionat numele lui Donald Tusk şi al partidului său de 40 de ori. Potrivit acestuia, revenirea la putere a Platformei Civice ar fi „o catastrofă”. Contestatarii premierului Mateusz Morawiecki îl acuză de apropierea prea mare de biserica catolică, omiţându-se rolul acesteia în căderea comunismului în Polonia. O discuţie febrilă, în timpul campaniei electorale, a fost legată de chestiunea avortului. Alegerile parlamentare de astăzi ar putea pune capăt la 8 ani de guvernare a PiS –un paria la un moment dat pentru Bruxelles- dar şi în acest caz, puţin probabil, o coaliţie liberală, cu moderaţi sau de stânga, este greu de coagulat, încât reformele privind legi controversate, în special referitoare la avort, vor dura, deoarece mulţi judecători au fost numiţi de PiS. Descris ca un obsedat de ameninţarea rusă, Donald Tusk militează pentru întărirea poziţiei europene faţă de Moscova. Un detaliu important: pentru a putea accede în Parlament un partid trebuie să obţină cel puţin 4% din voturi, la nivel naţional, iar o coaliţie 8%. Coaliţia Civică este formată din Platforma Civică, ecologişti şi social-democraţi, şi speră, cum este firesc deşi –potrivit sondajelor- nu este favorită.
