România deţine prima poziţie în Europa în ceea ce priveşte creşterea procentului de transplant, atât ca proceduri efectuate, cât şi ca număr de donatori, iar anul viitor ar urma să marcheze o altă premieră: primul transplant pulmonar la nivel național. Craiova este unul din centrele în care se realizează prelevare de organe, dar se efectuează și transplant osos.
De altfel, în ultimii ani România a înregistat progrese majore în ceea ce privește transplanturile. Într-un studiu realizat de Comisia Europeană în perioada 2007 – 2013 – ce urmăreşte progresele înregistrate la acest capitol de statele membre – România deţine poziţia a doua ca dezvoltare a procedurilor de transplant, dar şi ca majorare a numărului de donatori, după Luxemburg.
Încă 39 de spitale acreditate
În România a continuat în acest an trend-ul ascendent al identificării şi îngrijirii donatorilor de organe aflaţi în moarte cerebrală înregistrat în 2013 (136), având până în luna iulie a.c. peste 75 donatori reali, aceasta reprezentând 160 transplante renale, 70 hepatice, trei de cord şi mai multe sute de transplanturi tisulare. De asemenea, pentru prima oară, coordonatorii de transplant şi anesteziştii implicaţi în identificarea donatorilor sunt remuneraţi pentru activitatea lor. Totodată, România a transpus Directiva Europeană 2012/25, ceea ce va permite, începând cu anul viitor, aderarea la o platformă europeană care să permită identificarea mai rapidă a unor donatori pentru marile urgenţe din transplant. În data de 9 iunie, România a adoptat împreună cu celelalte state ale Consiliului Europei „Convenţia împotriva traficului de organe”.
Anul acesta, Ministerul Sănătăţii a crescut numărul de personal al Agenţiei Naţionale de Transplant cu cinci posturi. De asemenea, au fost acreditate 39 de spitale capabile să identifice şi să declare donatori în moarte cerebrală (dintre care 33 sunt centre noi), două centre pentru transplant hepatic (Fundeni şi Sf. Maria), patru centre pentru transplant renal (Fundeni, Cluj, Iaşi, Braşov) şi trei centre pentru transplant de cord (Târgu Mureş, Floreasca şi Institutul „C.C. Iliescu”). Anul trecut, şi Spitalul Judeţean din Craiova a primit acreditare pentru prelevare şi transplant osos, prima intervenţie având loc la începutul lunii iulie a.c.
Aceste activităţi au permis salvarea vieţii unui număr important de pacienţi care necesitau transplanturi de organe, reducând listele de aşteptare, mărind longevitatea după transplant şi îmbunătăţind calitatea vieţii pacienţilor transplantaţi.
Peste 67.000 de europeni văd în transplant o șansă la viață
În ceea ce priveşte donarea de organe, listele de aşteptare sunt destul de lungi în mai toate ţările de pe continent. În Europa, aproximativ 67.064 de persoane, cu vârste între 25 şi 60 de ani, privesc spre o şansă la viaţă. Astfel, 52.000 pacienți aşteaptă un transplant de rinichi, 7.000 aşteaptă un transplant hepatic, iar 3.600 aşteaptă un transplant de cord. Printre pacienții care necesită transplant sunt cei cu afecțiuni grave ale rinichilor. Unu din zece români suferă de o afecțiune a rinichilor și anual milioane de oameni mor ca urmare a complicațiilor cauzate de bolile de rinichi. În contextul creşterii numărului de pacienţi cu diabet zaharat de tip II şi cu obezitate la nivel mondial, diabetul reprezintă principala cauză a bolii cronice de rinichi.
Conform estimărilor specialiştilor, diabetul reprezintă o creştere de aproximativ 12 ori a riscului de boală cronică de rinichi stadiul terminal. Gradul de afectare a funcţiei renale a persoanelor diagnosticate cu diabet creşte progresiv de la 7,3% în momentul depistării bolii până la 17,3% după cinci ani, ajungând după 15 ani la 28%. Riscul pacientului cu afectare renală rămâne unul cardiovascular în toate cele cinci stadii ale bolii cronice de rinichi, cea mai frecventă cauză de mortalitate în rândul acestora fiind cea de inimă.
