Zgonea, ca mărarul în ciorbă

Am făcut imprudenţa, deşi nu e singura, ca, de-a lungul timpului, să-l băgăm în seamă, mai mult decât se cuvenea, pe deputatul rural de Dolj Valeriu Zgonea, deşi toate semnalele nu erau deloc tonice. Şi sunt multe de spus. Ajungând preşedintele Camerei Deputaţilor, omul s-a umplut de sine, schimbându-şi chimia, adoptând o veselă complezenţă faţă de sine însuşi, considerând probabil că, odată cu adjudecarea demnităţii respective, pentru care nu avea anvergura necesară, a devenit mai deştept, mai altceva, deşi pe lângă un predecesor al său ca Adrian Năstase rămâne un politician second hand, fără armătură şi fără contur. Ca să nu spunem un impersonal preşedinte de comitet de bloc. De regulă, personajele publice, spune undeva Andrei Pleşu, şi în această privinţă merită crezut, se smintesc de prea mult succes. Mai pe şleau, veleitarul Valeriu Zgonea nu poate raporta nici o ispravă semnificativă de-a lungul carierei sale politice. Ca să dobândeşti un mandat de deputat prin comunele doljene, cu destui primari social-democraţi cărora le faci promisiuni deşarte, nu-i nici o brânză. Funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor i-a produs, însă, un soi de ebrietate sufletească, de natură să-i dinamiteze discernământul şi buna cuviinţă, şi o impudică mulţumire de sine. Venind vineri la Craiova, de data asta nu pe calea aerului, cu elicopterul, Valeriu Zgonea a găsit de cuviinţă să-şi dea cu părerea despre dispoziţiile primarului în chestiunea cu demolarea chioşcurilor „amplasate ilegal pe spaţiul public”, cum cugetă aiuristic pe blogul personal. Vorbe de „băiat fin” care îşi dă în petic. Facem o paranteză: de regulă, copiii preiau de la părinţi hobby-urile acestora şi nu rareori profesiile acestora. Sau ce li se mai pune pe la masa de ursitori. Ne-am fi aşteptat, în context, ca Valeriu Zgonea, acum preşedinte al Camerei Deputaţilor, să aibă păreri realmente avizate în chestiunea câinilor comunitari, şi aceasta greu surmontabilă la nivelul unui mare municipiu cum este Craiova. Poate chiar mai importantă în planul interesului public şi chiar al imaginii sale, de Craiova e vorba, pe harta turistică a ţării. Dar să revenim. Valeriu Zgonea, prin ceea ce scrie pe blogul său, demonstrează un lucru care nu mai trebuia reiterat. Că habar nu are, aidoma oricărui ageamiu, de Legea 50/1991, de prevederile acesteia, în temeiul căreia, prin coroborare cu prevederile Legii 215/2001, s-a făcut interpretarea juridică a legalităţii dispoziţiilor primarului Craiovei, nu a deciziilor, cum bălmăjeşte ridicol, pe blogul său, urmaşul Robertei Anastase. Deşi semantica celor doi termeni se interferează precumpănitor, legiuitorul a decis o distincţie clară. Fiindcă aşa menţionează expres Legea administraţiei publice locale – modificată, completată şi republicată – la art.68 (al.1): „În exercitarea atribuţiilor sale, primarul emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual”. Dar e adevărat, Valeriu Zgonea se descurcă mai bine oral, când îndrugă ceea ce-i place interlocutorului să audă. Cerând, cu un aer superdecident, demisia prefectului de Dolj, Elena Costea, reprezentatul Guvernului USL, pe motive deloc riguros fundamentate, neştiind despre ce este vorba, amestecându-se ca mărarul în ciorbă, Valeriu Zgonea comite un discret atentat la respectarea legalităţii actelor administrative, o crasă impoliteţe şi un partizanat facil, pe care în locul primarului Lia Olguţa Vasilescu n-aş pune vreun preţ. Pe mandatul predecesorilor actualului prefect, care respingeau la snop actele administrative supuse controlului de legalitate, venite precumpănitor de la primăriile cu primari social-democraţi sau Consiliul Judeţean Dolj, Valeriu Zgonea tăcea chitic, cu capul în nisip, şi „eroda” fosta putere prin cultivarea muţeniei depline. Acum s-a umflat în pipotă, găsind de cuviinţă să aplice o limbă fierbinte şi apăsată pe popoul polizat al primarului, după ce făcuse acelaşi lucru, până la saturaţie, cu alţii. Nu le mai dăm numele. Bine că şi-a obişnuit limba, fiindcă, vorba lui I. D. Sârbu, „doar curu’ se schimbă” când ai vocaţie. Şi acum, pentru neştiinţa de carte şi necunoaşterea legislaţiei administraţiei publice de către Valeriu Zgonea, care ai zice că e directorul şcolii populare de artă, nu preşedintele Camerei Deputaţilor, iată cum au motivat juriştii Prefecturii Dolj: desfiinţarea construcţiilor provizorii nu este posibilă din punct de vedere legal pe baza dispoziţiei emisă de primar, deoarece competenţe în acest sens au consiliile locale din unităţile administrativ-teritoriale unde sunt situate terenurile. Inclusiv prevederile art.33 din Legea 50/1991, singurele în care se menţionează sintagma „provizoriu” şi „de autoritatea administraţiei publice locale”, încep cu formula „prin excepţie”, pentru a continua enunţarea articolului respectiv. Pe acest temei, de abordare diferită din punct de vedere juridic, deloc un capăt de ţară, s-a ajuns în instanţa de contencios administrativ. Şi ca să încheiem, parcă niciodată n-am înţeles atât de bine cuvântul mascaradă ca din bălmăjeala de pe blogul personal al lui Zgonea. Evident, nimeni nu-i definitiv pierdut. Şi-a ales pârtia electorală convenabilă şi şansa de a-şi veni în fire spre amanetarea viitorului politic nu-i lipseşte, dar e atât de greu.