Start plăţilor în avans pe suprafaţă: fermierii vor primi câte 42 euro/ha

Începând cu data de 16 octombrie, APIA va demara la nivel naţional plata în avans aferentă Schemei de plată unică pe suprafaţă (SAPS), care prevede acordarea a 42 euro/ha, la cursul de 4,3575 lei/euro, pentru fermierii pentru care s-au finalizat controalele administrative şi controalele în teren. Agricultorii doljeni au scăpat deja de aceste emoţii şi aşteaptă cu mare interes banii.

În cazul Doljului, plata în avans va fi efectuată, într-o primă etapă, la peste 54.500 de fermieri, din numărul total de 55.528, a căror suprafaţă totală solicitată la plată a fost de 426.000 ha. Dintre acestea, 220.000 de ha aparţin celor 800 mari fermieri din Dolj, care deţin terenuri de peste 50 de ha. „La APIA Dolj, toate cererile din Campania SAPS 2011 au fost depuse on-line, prin aplicaţia informatică specifică – IPA Online, aplicaţie care a putut fi accesată atât din reţeaua informatică a Agenţiei, cât şi de la oricare alt terminal conectat la internet. În acest sens, toţi fermierii care au solicitat sprijin pentru completarea cererii on-line, fie la primării, fie la centrele locale, au fost îndrumaţi de angajaţii APIA, responsabili de comună”, a declarat directorul APIA Dolj, ing. Emil Călugăru. Din aceste motive, spune acesta, neconformităţile din cereri – identificări eronate, suprapuneri, supradeclarări de blocuri fizice – au fost mult reduse faţă de campaniile anterioare, consecinţa directă fiind autorizarea la plată mai rapidă a fermierilor. „Autorităţile locale s-au implicat activ în consilierea fermierilor la depunerea cererilor on-line, acest fapt reprezentând un salt calitativ major privind noul mod de lucru”, a apreciat şeful APIA Dolj.

APIA Dolj vrea finalizate plăţile integrale, până la 31 decembrie 2011

În acest an, site-urile de teledetecţie nu au vizat fermierii din Dolj, în schimb au avut loc controale clasice, realizate de inspectorii APIA. «Numărul fermelor controlate clasic, în 2011, a fost de 19, dintre care patru ferme mari, eşantion stabilit prin extragere din baza de date, de către Comisia de eşantionare a APIA Central, în baza criteriilor „random” şi „risk”, eşantion deja finalizat la această dată», a precizat Emil Călugăru. „Începând cu data de 16 octombrie, chiar dacă este duminică, se va declanşa această acţiune a APIA, de plată în avans a subvenţiei, care este de de 42 euro/ha. Obiectivul propus de APIA Dolj, este finalizarea integrală a plăţilor pentru anul 2011, până la data de 31 decembrie 2011, excepţie făcând fermierii care nu prezintă la solicitarea noastră toate documentele justificative, obligaţie pe care şi-au asumat-o la depunerea cererii”, a mai precizat directorul Agenţiei de Plăţi din Dolj. „Stăm bine în momentul de faţă şi ne putem achita de obligaţiile pe care le avem faţă de fermieri, într-un timp foarte scurt şi la nivel corespunzător”, a dat asigurări şi prefectul Nicolae Giugea.

***

Cuantumul total al sprijinului este de 100,65 euro pentru SAPS şi 73,35 euro pentru PNDC1, adică pentru un hectar de teren cultivat se vor primi 174 euro, la cursul de 4,3575 lei/euro.

***

APIA a încheiat, începând cu luna august, convenţii cu mai multe bănci pentru ca agricultorii să poată beneficia de credite pentru efectuarea lucrărilor agricole, urmând ca împrumuturile să fie achitate din subvenţia primită. În Dolj, au fost eliberate 300 de adeverinţe pentru obţinerea creditului bancar, din care 176 pentru marii fermieri.

Fermierii au avut cheltuieli suplimentare din cauza secetei

Invitaţi în cadrul unei conferinţe de presă susţinută la Prefectura Dolj, trei dintre marii fermieri ai judeţului au apreciat ca fiind binevenit avansul de 42 de euro/ha, mai ales că vremea a fost neprielnică desfăşurării lucrărilor agricole. În plus, aceştia au atras încă o dată atenţia asupra altor două aspecte extrem de importante în dezvoltarea sectorului agricol: sistemele de irigaţii şi spaţiile de depozitare a cerealelor. „Subvenţia este chiar binevenită, pentru că anul acesta toţi fermierii au avut cheltuieli suplimentare din cauza secetei. Lucrările nu s-au efectuat la timp, astfel încât am avut consum mare de energie, de materiale, piese de schimb pentru utilaje, drept urmare banul care vine acum ne bucură. Unii fermieri au luat credite prin APIA, pentru că avem grâul în hambare, şi majoritatea fermierilor mari încă nu l-a vândut. Cererea este foarte mică şi preţurile la care se dau cerealele nu acoperă nici costurile în momentul de faţă. Cum vă spuneam, sprijinul este binevenit, aşteptăm să-l vedem în cont săptămâna viitoare şi atunci ne vom bucura şi mai mult. Mai mult, vestea că până la sfârşitul anului vom primi toţi banii este şi mai bună,”, a declarat Andreas Friedman, care lucrează circa 4.000 de ha de cultură mare. „Din cauza secetei, în loc ca preţurile să crească, au scăzut. În timpul recoltării cerealelor a fost un preţ satisfăcător, am zis că o să le depozităm, pentru ca apoi să le vindem la un preţ mai mare şi, dimpotrivă, valoarea a scăzut. Spre exemplu, la porumb s-a plecat de la 180 euro/t şi acum s-a ajuns la 138-140 euro/t”, a adăugat Ioneluş Logofetescu, care are în administrare aproximativ 2.000 de ha de teren agricol.

„Banii sunt bineveniţi, dar avem nevoie şi de irigaţii şi silozuri”

La rândul său, Mihai Stancu, cel de-al treilea mare fermier prezent a ridicat problema sistemelor de irigaţii şi a lipsei spaţiilor de depozitare: „Este al doilea an consecutiv când primim aceşti bani, care ne ajută la desfăşurarea activităţii, este foarte bine, însă eu am am două aspecte de sesizat, iar unul este cel al irigaţiilor. Aşa cum spunea şi domnul Friedman, seceta a făcut ca lucrările agricole să nu se poată desfăşura decât cu costuri enorme. Astfel că, această secetă a scos din nou în evidenţă necesitatea fondurilor pentru refacerea sistemelor de irigaţii. Este o problemă stringentă, pe care sperăm ca Guvernul să o ia în calcul şi să găsească o soluţie, după 20 de ani de tergiversări, de inactivitate în acest domeniu. Aceste sisteme de irigaţii nu se pot amortiza nici măcar în zece ani, ci în circa 40 de ani. Aceste investiţii nu au fost, nu sunt şi nu vor fi niciodată suportate exclusiv de către fermieri, pentru că, până la urmă, este o problemă de strategie, de importanţă naţională, care trebuie tratată ca atare. Pe de altă parte, apare şi necesitatea construirii de silozuri şi spaţii de stocare a cerealelor. Chiar dacă toţi fermierii ar fi vrut să-şi valorifice producţia, fizic nu ar fi fost posibil, din lipsă de spaţii de depozitare. Aşa încât, aşteptăm soluţii, subvenţii, sprijin, pentru a putea construi astfel de depozite”. „Noi avem un siloz de 10.000 de tone şi anul acesta au venit cel puţin 30 de firme mari, exportatori, care au întrebat dacă am mai avea posibilitate de a înmagazina. Deci, este o necesitate iminentă, silozurile nu sunt destule, pentru că dacă nu depozitezi corespunzător cerealele, ele se degradează şi atunci nici animalelor nu le mai poţi da”, a argumentat Andreas Friedman.