Reputatul arhitect Dorin Ştefan a prezentat, ieri, la Craiova, proiectul de construire a unui muzeu dedicat sculptorului Constantin Brâncuşi în curtea Palatului “Jean Mihail”. Consiliul Judeţean Dolj i-a invitat la consultări privind detaliile tehnice din proiect pe membrii Filialei Oltenia a Ordinului Arhitecţilor din România. În plină campanie de reabilitare a Muzeului de Artă, administraţia judeţeană se gândeşte la amenajarea curţii, apelând la experienţa unuia dintre cei mai cunoscuţi arhitecţi români pentru punerea practică a unei idei, demult vehiculată, de realizare a unui obiectiv cu amprenta sculptorului Constantin Brâncuşi, legat de capitala Olteniei prin operele expuse la Muzeul de Artă. Pavilionul lui Brâncuşi reprezintă, în viziunea arhitectului Dorin Ştefan, o compoziţie avangardistă creată integral din sticlă, în forma unui cub, cu un decupaj ovoid în interior şi holograma unei opere semnate de Constantin Brâncuşi, în centru.
Încă de la demararea lucrărilor de restaurare a Palatului “Jean Mihail”, la sfârşitul anului trecut, administraţia judeţeană a luat în considerare şi amenajarea curţii, gândindu-se, în primul rând, la crearea unui spaţiu special de expoziţie pentru operele lui Constantin Brâncuşi. Pavilionul brâncuşian imaginat de Dorin Ştefan reprezintă o construcţie modernă de amploare, motiv pentru care mai mulţi arhitecţi din Oltenia, printre care arhitectul-şef al municipiului Craiova şi arhitectul-şef al Doljului, au fost invitaţi la o dezbatere privind detaliile tehnice din proiect.
“Ne place poate mai mult decât altora să ascultăm opinia specialiştilor şi de asta suntem azi aici. Cel mai cunoscut român peste graniţă, Constantin Brâncuşi, este legat de Craiova prin operele pe care le găzduim la Muzeul de Artă. Nu întotdeauna ele sunt puse în valoare aşa cum ar trebui. Pe de o parte, avem cereri de la alte ţări pentru ca operele să plece în marile muzee ale lumii, pe de altă parte instituţii muzeologice celebre se laudă cu câte o operă a lui Brâncuşi în patrimoniu. De aceea trebuie să ne gândim să facem mai mult cu ceea ce avem. Am citit în presă despre intenţia arhitectului Dorin Ştefan de a construi proiectul unui pavilion dedicat sculptorului şi am luat legătura pentru a vedea dacă ideea poate fi pusă în practică în municipiul nostru. Ne dorim semnătura sa pe un proiect ieşit din tipare, dar poate o astfel de iniţiativă este prea puternică, impactul prea marcant şi atunci v-am chemat aici pentru a avea un punct de vedere critic din partea dumneavoastră”, le-a explicat preşedintele Consiliului Judţean Dolj, Ion Prioteasa, arhitecţilor prezenţi, ieri, la eveniment.
Asta ar fi făcut şi Brâncuşi!
Ca să ajungă la proiectul prezentat ieri, Dorin Ştefan s-a documentat mult, s-a întors în timp în 1931, an în care Constantin Brâncuşi a realizat “Pasărea în spaţiu”, lucrare cumpărată în acel an de un prinţ indian. Maharajah-ul i-a cerut românului să meargă în India şi să gândească un spaţiu special pentru amplasarea acestei opere, dar şi a altor două sculpturi, adaptându-l religiei autohtone.
«Ideea vine de la povestea unui pavilion pe care Brâncuşi ar fi trebuit să-l construiască în India. În 1931 Brâncuşi a realizat „Pasărea în spaţiu”, cumpărată în acelaşi an de un maharajah din India, care a mai comandat alte două sculpturi, una din marmură albă, alta din marmură neagră, cu intenţia de a construi un pavilion pentru amplasarea acestora. L-a invitat pe Brâncuşi să gândească un spaţiu în acest sens, care să fie prevăzut şi cu un templu cu statuia lui Buddha. În 1937, Brâncuşi a ajuns în India, dar la acel moment soţia maharajului murise, iar intenţiile prinţului se schimbaseră, intrând în calcul şi un templu al meditaţiei dedicat soţiei sale, în care ar fi urmat să fie amplasate sculpturile şi statuia lui Buddha. Brâncuşi nu a mai ajuns să ducă la bun sfârşit proiectul», a explicat Dorin Ştefan, care, iniţial, gândise Pavilionul Ovoid pentru a fi amplasat în Bucureşti.
“Consiliul Judeţean Dolj mi-a făcut invitaţia de a prezenta acest proiect şi de a-l adapta la Craiova, unde se vorbeşte de ceva timp de un muzeu al lui Brâncuşi. Prima dată m-am gândit la construirea pavilionului la Bucureşti, însă aici sunt atâtea piese ale sculptorului cât să justifice crearea unui muzeu al lui Brâncuşi, aici, la Craiova”, a continuat arhitectul.
O construcţie a timpului nostru lângă Palatul “Jean Mihail”
Pavilionul lui Brâncuşi este un cub realizat integral din sticlă, cu latura de 12 metri, cu un decupaj în formă ovală pe interior şi o membrană cu structură gonflabilă din pânză albă asupra căreia să se creeze suprapresiune din interior. Structura va vibra în permanenţă, generând o pulsaţie care se va citi şi din exterior. Intrarea în pavilion se va face indirect, prin muzeu, de unde să fie realizat un cordon de acces subteran. De la nivelul solului, o scară autoportantă spiralată va conduce spre platforma de vizitare, acolo unde holograma lucrării “Pasăre în spaţiu” sau “Rugăciune” – operă înscrisă în etapa autohtonă de creaţie a sculptorului, fără intruziuni avangardiste, va da o notă futuristă locului.
Ansamblul arhitectural prevede şi o zonă de ateliere şi workshop-uri, prelungite cu un amfiteatru în exterior, sală de spectacole sau conferinţe, precum şi un salon expoziţional ai cărui pereţi vor fi înnobilaţi cu fotografii în mărime naturală din atelierul lui Brâncuşi de la Paris. “În vecinătatea unui astfel de palat m-am gândit că ar putea exista un pavilion, o construcţie de o altă factură, a timpului nostru, amintind pe undeva de pavilioanele din curţile caselor boiereşti, amplasat undeva în dreapta palatului”, a explicat autorul măreţului proiect.
Reacţii pozitive din partea specialiştilor
Forul arhitecţilor a apreciat propunerea lui Dorin Ştefan. “Nu am de adus critici la propunerea făcută. Ideea unui muzeu al lui Brâncuşi nu este nouă, de ani de zile s-au încercat mai multe variante. Propunerea este însă nouă şi binevenită, din punctul meu de vedere. Iniţiativa Consiliului Judeţean Dolj este de apreciat şi chiar salvatoare în ceea ce priveşte personalitatea sculptorului Constantin Brâncuşi”, a comentat Mircea Diaconescu, arhitectul-şef al Craiovei.
La rândul său, Radu Papa, arhitectul-şef al judeţului Dolj, a adăugat: „În momentul în care acest proiect va primi undă verde de la dumneavoastră, specialiştii, vom supune dezbaterii publice proiectul, pentru a vedea reacţiile oamenilor, apoi, dacă acestea sunt favorabile, va trebui să găsim o cale pentru a asigura banii şi pentru a pune în aplicare proiectul”. Discuţiile s-au purtat în jurul locului în care să fie amplasat pavilionul, varianta poziţionării sale în spatele Muzeului de Artă, cu deschiderea la strada „Romul”, fiind cea mai agreată de cei prezenţi.
***
Muzeul de Artă din Craiova are în patrimoniu următoarele lucrări semnate de Constantin Brâncuşi: “Vitellius”, “Orgoliul”, “Cap de băiat”, “Torsul”, “Domnişoara Pogany”, “Sărutul” şi “Ecorşeul”, aceasta din urmă nefiind expusă până acum din cauza lipsei unui spaţiu adecvat.
***
Cristinel Iovan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Dolj: «Discutăm de mai multă vreme despre construirea unui muzeu pentru expunerea operelor lui Constantin Brâncuşi, iar astăzi facem un pas important în acest sens. Prezenţa arhitectului Dorin Ştefan aici, dar şi a celorlalţi arhitecţi cu opinii avizate arată că ne-am propus să facem o investiţie care să revigoreze viaţa culturală a oraşului şi care să reziste în timp. Proiectul e unul cu impact la nivel naţional, pentru că vorbim de Constantin Brâncuşi şi de opere pe care muzee celebre din întreaga lume le curtează».
LAVINIA ILINA şi MARIN TURCITU
