Cula Izvoranu – Geblescu şi Cula Cernăteştilor sunt două obiective pentru care Consiliul Judeţean Dolj, în parteneriat cu Primăria Brabova şi Primăria Cernăteşti, a accesat fonduri europene în cadrul Programului Operaţional Regional 2014 – 2020, în vederea realizării lucrărilor de restaurare şi consolidare a celor două monumente de interes naţional şi redării acestora circuitului turistic şi cultural.
Acestea sunt o parte importantă, dar mai puţin pusă în valoare, a patrimoniului nostru, iar organizarea lor ca puncte muzeale, cu specific etnografic şi istoric, de către Muzeul Olteniei Craiova, în administrarea căruia se află cele două cule, constituie o atracţie la nivel naţional şi chiar internaţional.
Fiind amplasate în zona de deal, izolate, pe locuri care asigură o bună vizibilitate asupra teritoriului înconjurător, culele au fost construite începând din ultima parte a secolului al XVII-lea de mica boierime din mediul rural. Acestea au fost înălţate pe fondul stării de nesiguranţă, determinată de expediţiile de jaf ale paşalelor turceşti rebele de la sud de Dunăre, în contextul incapacităţii domniilor fanariote de a asigura protecţia teritoriilor aflate la depărtare de capitală. Proiectul de conservare şi protejare a monumentelor istorice va asigura păstrarea calităţii culelor, astfel încât turiştii să beneficieze de cea mai bună imagine a acestora, contribuind prin obiectivele sale la creşterea calităţii serviciilor culturale la care au acces cetăţenii români şi străini.
Culele răspândite pe teritoriul României, în special în Oltenia şi Muntenia, reprezintă un anumit tip de locuinţă fortificată, cu volumetrie simplă şi compactă, cu plan pătrat sau dreptunghiular, având două sau trei niveluri, cu rol de apărare şi de veghe, dar şi de locuire permanentă. Toate culele au numeroase caracteristici de apărare şi elemente de fortificaţie: ziduri foarte groase, scări interioare care fac legătura dintre niveluri, uşi întărite, guri de tragere, ascunzători.
Dacă scopul iniţial al culelor a fost cel de veghe, semnalizare şi de apărare împotriva pericolului venit din afară, pe parcurs, în anumite momente, ele au fost folosite şi împotriva locuitorilor satelor, boierii locali făcând din cule adevărate bastioane îndreptate împotriva ţăranilor, în timpul mişcărilor ţărăneşti, răzvrătirilor şi răscoalelor. Cu timpul, culele şi-au pierdut vocaţia defensivă, devenind, pentru proprietarii lor, semn al apartenenţei la clasa marilor boieri şi transformându-se în case obişnuite, de un farmec individual aparte.
CULA IZVORANU – GEBLESCU
Locul pe care se află Cula Izvoranu – Geblescu din Brabova a fost cândva marginea unei mari păduri seculare de stejar, din care azi n-a mai rămas nimic, vatra ei fiind ocupată de sat. Despre aceste aşezări, care se întind de-a lungul pârâului Brabova, documentele spun că iniţial ar fi fost construite de fostul caimacam al Olteniei, Constantin Braboveanu. Până la el, oamenii acestor locuri trăiau în case răsfirate pe o mare întindere.
În actuala vatră a satului nu erau decât casele câtorva familii, mai înstărite, dintre care cea mai veche, ce s-a perpetuat sute de ani, a fost cea a familiei Izvoranu, ce-şi trage numele de la şătrarul Barbu Izvoranu.
La începutul secolului al XIX-lea, Constantin Braboveanu ajunsese principalul proprietar al localităţii, pe care a preluat-o de la vechii boieri Izvoranu. Constantin Braboveanu, interesat probabil să exploateze pădurea şi să mărească suprafaţa cultivabilă, a construit case „în linie” pe valea Brabovei, pe care le-a dat spre folosinţă atât locuitorilor vechii aşezări, cât şi unora aduşi din alte părţi. Satul a luat numele de Brabova (de la Braboveanu) tocmai datorită acestei sistematizări.
Printre bunurile preluate de la familia Izvoranu s-a aflat şi o culă care făcea parte din ansamblul gospodăresc al boierului. Nu se ştie precis când a fost ea construită de Barbu Izvoranu, dar datează, probabil, din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Ştim însă că, în anul 1802, a fost înălţată cu încă un etaj de Constann Braboveanu. Această supraetajare a fost făcută, probabil, ca urmare a înteţirii atacurilor cârjaliilor şi pazvangiilor care, la 1801, au ars mai multe cule din Oltenia.
În anul 1841, moşia Brabova ajunge în stăpânirea lui Radu Geblescu, care o cumpără de la Constantin Braboveanu. De la Radu Geblescu, moşia şi cula trec ca moştenire fiului său, Constantin, care, la rândul lui, o dă drept zestre fiicei sale Elvira, cu ocazia căsătoriei ei cu prinţul Filip Bibescu, fratele lui Anton Bibescu, care stăpânea podgoriile din Corcova.
Proiectul „Restaurarea, consolidarea şi promovarea monumentului istoric Cula Izvoranu-Geblescu” a fost finanţat prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Valoare totală a proiectului este de 2.253.077,27 lei, din care, valoarea totală eligibilă este de 2.138.163,35 lei, iar asistenţa financiară nerambursabilă prin contribuţia Uniunii Europene este de 2.095.400,09 lei.
CULA CERNĂTEŞTILOR
Satul Cernăteşti, veche vatră de civilizaţie oltenească, este atestat în documente din 1500. Prima clădire fortificată din această localitate este construită de către negustorul Dimitrie Cernat încă din 1600.
Era o casă întărită, cu două niveluri, pe coasta dealului Obedeanu. La începutul secolului al XVIII – lea, unul din descendenţii negustorului Cernat a supraînălţat clădirea cu încă un etaj, întărind-o ca pe o fortăreaţă. După 1800, clădirea trece în patrimoniul familiei Cernăteştilor, care a modificat-o. Aceasta a fost consolidată printr-un contrafort masiv din zidărie la colţul dinspre sud-vest.
Cula Cernăteştilor a făcut parte dintr-un ansamblu gospodăresc cu conac, dependinţe, remize, magazii, grajduri, împrejmuit cu garduri înalte. Acestea, cu trecerea anilor, au fost demolate până la temelie, rămânând doar cula, ca o mărturie a istoriei zbuciumate de pe aceste meleaguri. Cula de la Cernăteşti, prin vechime, arhitectură şi amplasare, este una dintre cele mai interesante.
Între anii 1967 şi 1969, cula a trecut în patrimoniul statului, ca bun abandonat, ajuns într-o stare de ruină, fiind restaurată de administraţia locală şi adusă la înfăţişarea ei originală. În anul 1972, a fost transformată în muzeu, destinaţia ei fiind aceea de a găzdui mărturii ale trecutului din acest loc.
Proiectul „Restaurarea, consolidarea şi promovarea monumentului istoric Cula Cernăteştilor” a fost finanţat prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Valoare totală a proiectului este de 1.934.865,36 lei, din care, valoarea totală eligibilă este de 1.663.158,36 lei, iar asistenţa financiară nerambursabilă este de 1.629.895,19 lei.
