Timid, dar sigur, producătorii agricoli din judeţ încep să-şi unească forţele pentru un scop comun. Temerea că asocierea se vrea a fi o nouă colectivizare se dispersează din momentul în care apar beneficiile. Producătorii au de câştigat, clienţii la fel, iar intermediarii sunt scoşi din ecuaţie. În plus, se încheagă relaţii noi cu specialişti din diverse regiuni ale ţării sau străinătate. Se face schimb de opinii, experimente şi experienţe, fiecare mişcare însemnând un pas înainte pentru dezvoltarea unuia dintre cele mai importante sectoare economice: agricultura. “Formele asociative sunt viitorul agriculturii”, spune ing. Ion Smarandache, preşedintele Agro Castranova, o cooperativă tânără, dar deja cu suficientă experienţă încât să fie un punct de referinţă pe harta de specialitate a judeţului şi nu numai. “Producem tot ceea ce înseamnă zootehnie, cultură vegetală, horticultură, dar şi apicultură. În prezent, avem 1.200 de membri din Dolj, Olt, Gorj şi Argeş şi nu vrem să ne oprim aici. De altfel, suntem autorizaţi pentru a susţine şi cursuri în domeniul legumiculturii, al creşterii animalelor şi apiculturii în cadrul Cooperativei noastre”, explică specialistul. Anul trecut, la puţin timp după înfiinţare, Agro Castranova realiza şi primele proiecte pentru obţinerea de finanţare europeană, toate eligibile şi finanţate. “Anul acesta avem circa 250 de proiecte în lucru. Din toate proiectele, nici unul nu a fost respins din cauza cooperativei noastre, aşa cum au mai fost situaţii în judeţ. S-au luat toate cele 20 de puncte acordate pentru persoanele care fac parte din cooperativă”, precizează ing. Ion Smarandache.
Englezii preferă roşiile olteneşti
Cu 300 de membri înscrişi la Teasc, şi alte câteva zeci la Poiana Mare, localităţi cu tradiţie în legumicultură, Cooperativa Agro Castranova se pregăteşte să parafeze anul acesta primul său mare contract, cu o firmă din Anglia. “Englezii doresc să achiziţioneze 4.000 tone de roşii. Este un contract important, de dimensiuni însemnate, pe care îl vom încheia. Roşiile pe care le vor cumpăra sunt de la Teasc şi Poiana Mare şi sperăm ca în viitorul apropiat cerinţa să se extindă pentru o gamă mai largă de produse”, spune cu încredere preşedintele Agro Castranova.
Asociaţia de Dezvoltare Kladova – vizită de curtoazie
Veştile bune nu se termină, însă, aici. Ieri, specialistul s-a bucurat să primească vizita delegaţiei Asociaţiei de Dezvoltare Kladova, din Valea Timocului, alături de cea a Asociaţiei Studenţilor Timoceni, Alexander Najdonovic, interesate, la rândul lor, să închege noi relaţii şi parteneriate cu omologi din Dolj. “A fost un schimb de experienţă foarte interesant, cu atât mai mult cu cât zona de unde dumnealor provin este una pretabilă agriculturii, la fel ca şi zona noastră. Dorim să colaborăm, pentru că şi ei se axează foarte mult pe legumicultură şi ar dori să facem un schimb de produse. Spre exemplu, ei au foarte multe plantaţii de vişini, în consecinţă, fructele sunt foarte ieftine. Pe când la noi, întrucât nu prea se mai plantează pomi fructiferi, sunt foarte scumpe”, spune ing Smarandache.
Porumbul zaharat, investiţie de viitor
Următorul proiect pe care membrii Cooperativei îşi propun să-l implementeze în Dolj este unul amplu, ce îşi propune înfiinţarea unor culturi de porumb zaharat, “o idee nouă, dar de succes”, apreciează specialistul. “Vom merge foarte mult în cadrul cooperativei pe proiecte pentru înfiinţarea de culturi de porumb zaharat. Avem peste 100 de ha prinse. Ne propune să realizăm şi o făbricuţă de procesat, pe fonduri europene”, afirmă acesta. Deşi costurile de investiţie la ha sunt însemnate , specialistul spune că profitul este unul pe măsură, iar întreţinerea culturii se face aproape integral mecanizată.
