Autorităţile ucrainene au lansat „o operaţiune antiteroristă” pentru îndepărtarea separatiştilor proruşi care ocupă clădiri oficiale în mai multe oraşe din estul ţării. Ultimatumul fixat separatiştilor din oraşul Sloviansk, de a depune armele în schimbul unei amnistii, a expirat ieri, 14 aprilie, fără ca manifestanţii să se conformeze. Aceştia din urmă au luat sub control, în cursul week-end-ului, cartierul general al poliţiei şi sediul local al Serviciilor secrete ucrainene (SBU).
La Horlivka, oraş cu 300.000 de locuitori situat în sudul ţării, separatiştii au atacat în cursul zilei de ieri sediul poliţiei. În faţa acestor pusee insurecţionale, preşedintele ucrainean interimar, Oleksandr Turcinov, a evocat în faţa Parlamentului de la Kiev posibilitatea organizării unui referendum privind statutul regiunilor, în acelaşi timp cu alegerile prezidenţiale, prevăzute pentru 25 mai. Organizarea unui asemenea scrutin constituie una din principalele revendicări ale separatiştilor, care reclamă o consultare fie pe alipirea la Rusia, fie pe o „federalizare” a Ucrainei. Guvernul a promis o reformă constituţională, prin care să se asigure o descentralizare în folosul regiunilor. Se vorbeşte, de asemenea, de organizarea de alegeri executive locale, pentru desemnarea reprezentanţilor la nivel central. Reuniunea de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU din noaptea de duminică spre luni, la solicitarea Rusiei, n-a fost până la urmă decât un dialog al surzilor, occidentalii reproşând Moscovei orchestrarea ultimelor evenimente. În opinia lui Serghei Lavrov, şeful diplomaţiei ruse, „ipocrizia (europenilor şi Washingtonului) depăşeşte bornele”. Preşedintele Franţei, Francois Hollande, şi premierul britanic, David Cameron, s-au întreţinut ieri telefonic, condamnând „cu fermitate” violenţele din ultimele zile. Din nou s-a adus în discuţie faptul că Moscova a desfăşurat 40.000 de militari la frontiera ucraineană şi nu aşteaptă decât un prezext pentru o intervenţie, preşedintele Vladimir Putin promiţând să apere „cu orice preţ” resortisanţii ruşi din spaţiul ex-URSS. Putin şi-a exprimat neîncrederea cu privire la discuţiile prevăzute pentru joi, la Geneva, pentru reglarea celei mai acute crize Est-Vest de la sfârşitul războiului rece.
Sediul Ministerului de Interne de la Gorlovka, ocupat
Tot ieri, protestatarii proruși au ocupat sediul Ministerului de Interne ucrainean din orașul Gorlovka, în regiunea Donețk, asalt în cursul căruia s-au auzit focuri de armă – lansate, se pare, de polițiștii baricadați din interior – și a fost rănită cel puțin o persoană, potrivit presei locale, transmite EFE. Forțele de ordine, care au ieșit din clădire printr-un coridor uman format de atacatori, au jurat deja credință noului șef al poliției locale, Alexandr Șulzenko, desemnat de protestatari. Atacatorii cereau, printre altele, înlocuirea șefului poliției locale pentru ca forțele de ordine să nu mai asculte de superiorii lor din capitală. Șeful anterior, Andrei Kriscenko, care a refuzat să predea arma din dotare, a fost condus de asaltatori la un automobil, a informat agenția UNIAN. Krischenko era unul dintre puținii șefi de poliție din regiune care au refuzat să se supună ordinelor autoproclamatei „republici populare Donețk”. La asaltul asupra orașului Gorlovka, situat la aproape 40 de kilometri distanță de capitala regională, au participat peste o sută de persoane. Separatiștii proruși au dat jos steagul ucrainean și au ridicat în locul lui tricolorul rus.
Autorităţile au deschis 183 de dosare împotriva separatiştilor
Autoritățile ucrainene au deschis 183 de cauze penale în legătură cu ocuparea sediilor unor organisme guvernamentale de către activiști proruși în estul țării, a informat ieri o sursă judiciară, potrivit EFE. „În cursul cercetărilor, se vor determina nu numai autorii acestor infracțiuni, ci și funcționarii publici și persoanele din rândul forțelor de ordine care, prin atitudinea lor, i-au ajutat pe separatiști”, a spus procurorul Oleg Mahnițki, citat de agențiile locale. Potrivit acestuia, este vorba de „inacțiunea” dovedită de mai mulți agenți și șefi de poliție care nu au împiedicat ocuparea clădirilor de către radicalii proruși. „În acest context, le cer tuturor șefilor forțelor de ordine publică să tragă concluziile corespunzătoare cu privire la personalul lor”, a spus Mahnițki. Procurorul a precizat că, dintre cele 183 de dosare deschise între 28 februarie și 13 aprilie în regiunile Donețk, Lugansk și Harkov, 30 sunt cercetate de Parchet, iar de restul se ocupă alte instituții.
Ajutor de un miliard de euro de la UE
Pe de altă parte, Uniunea Europeană a aprobat, ieri, un ajutor financiar de un miliard de euro destinat Ucrainei, reducând taxele vamale pentru această ţară, confruntată cu numeroase dificultăţi economice. Împrumutul are rolul de a ajuta Ucraina să facă faţă obligaţiilor financiare. Acestuia i se adaugă un ajutor macroeconomic de 610 milioane de euro.
