Academicianul Dinu C. Giurescu împlineşte, astăzi, 90 de ani

0
68

giurescu.es3dnf7vqbIstoricul Dinu C. Giurescu s-a născut la 15 februarie 1927, la Bucureşti. A urmat cursurile Colegiului ”Sf. Sava”, apoi cursurile Facultăţii de Istorie din Bucureşti, luându-şi licenţa în anul 1955 şi apoi doctoratul în istorie, la aceeaşi facultate, în anul 1968. A fost muzeograf la Muzeul de Artă din Bucureşti, secţia ”Artă veche românească” (1956-1964), cercetător în domeniul istoriei diplomaţiei la Oficiul de Studii şi Documentare al Ministerului de Externe (1964-1968), conform Dicţionarului ”Membrii Academiei Române” (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003). În perioada 1968 — 1987 a fost profesor la Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, titular al cursului de istoria civilizaţiei europene, apoi, între 1988 — 1990, profesor invitat (”visiting professor”) în SUA, la William Paterson College, Wayne, New Jersey şi la Texas A&M University, College Station, Texas, iar în perioada 1990 — 2011 este profesor, apoi profesor consultant la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti.

Activitatea sa ştiinţifică, reunită în numeroase studii şi lucrări, cuprinde o arie bogată şi diversă: arta românească a secolelor XIV-XVIII (“Contribuţii la studiul broderiilor de la Trei Ierarhi” (1960); “Arta metalelor preţioase în Țara Românească în secolele XIV-XVI” (1962) ş.a.); studiul civilizaţiei române în sec. XIV-XVIII (“Țara Românească în secolele XIV-XV” (1973), lucrare distinsă cu Premiul “Nicolae Bălcescu” al Academiei Române); caracteristici ale feudalismului românesc şi relaţii economice (“Relaţiile economice ale Țării Româneşti cu ţările Peninsulei Balcanice în perioada feudalismului timpuriu” (1964); “Relaţiile economice ale Țării Româneşti cu Peninsula Balcanică în secolele XIV-XVI” (1965); istoria diplomaţiei româneşti (”N. Titulescu, Documente diplomatice” (1967) şi ”M. Kogălniceanu, Documente diplomatice” (1972), în colaborare) ş.a.

A întocmit totodată sinteze de istorie naţională (“Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi” 1971, în colaborare); “Istoria românilor” (1974-1975, în colaborare); “Istoria ilustrată a românilor” (1981-1982) ), precum şi monografii, precum “Ion Vodă cel Viteaz” (1974). O serie de lucrări ale sale sunt consacrate problemelor de istorie contemporană: ”Guvernarea Nicolae Rădescu” (1996), ”România în al doilea război mondial” (1999), ”Imposibila încercare. Greva regală 1945” (1999), ”Cade Cortina de fier: România 1947” (2002) etc.