Început de decembrie 2015. Nu se stinsese bine ecoul marii sărbători naţionale – 1 Decembrie – că Biblioteca orăşenească “Mircea Radina”, din Segarcea anunţa un eveniment cultural: “Centenar Vintilă Horia“. Chiar de la primele ore ale zilei de 5 decembrie, nu puţini iubitori de carte ai oraşului au luat cu asalt moderna casă de cultură a oraşului. Holul clădirii prezenta un adevărat muzeu Vintilă Horia, privirea fiind atrasă de exponate, care vorbeau de momente importante din viaţa scriitorului, prin fotocopii de pe coperţile operelor traduse în limba română, articole apărute în presa de specialitate şi opere ale scriitorului aflate în bibliotecă. Motivaţia acestei sărbători fusese sugerată de “Memoriul pentru Vintilă Horia“, apărut în “Adevărul literar şi artistic” din 17 ianuarie 2007, memoriu semnat de peste 100 de intelectuali, între care Constantin Ciopraga – critic literar, Octavia Paler – scriitor, Dan Hăulică – critic de artă., Constantin Bălăceanu Stolnici – istoric, Dinu Ianculescu – actor, Nicolae Florescu – critic literar, Ana Blandiana – scriitor. Din memoriu am desprins un scurt pasaj: “este extrem de necesară reparaţia de ordin moral, istoric, cultural, pentru cei 58 de ani, pentru care Vintilă Horia şi-a servit exemplar Ţara, cu întreaga fiinţă şi creaţie“. Din lecturile anterioare ştiam că Vintilă Horia, alături de Mircea Eliade, făcea observaţia: <<Cultura europeană nu este completă numai în varianta ei occidentală. Ea nu se poate lipsi de “Motivul mioritic”, “Motivul Meşterului Manole”, Motivul Zamolxis” şi alte motive est-europene>>. Pentru noi segărcenii motivaţia este una de suflet. Cum să nu tresari când auzi chiar din destăinuirile scriitorului: <<Cititorilor din Oltenia le aduc aminte că m-am născut la Segarcea şi că în volumul “Viitor petrecut” se află un poem intitulat “Oltenească”, dedicat exclusiv înţelegerilor olteneşti>>. Prin el spunem noi Segarcea îşi înscrie numele pe harta literară a judeţului Dolj şi nu numai. Nu voi intra în amănunte, spre a descrie festivitatea, dar voi aminti că au fost invitate personalităţi marcante din domeniul culturii: acad. Basarab Nicolescu, Marilena Rotaru – critic literar, prof. univ. Cristian Bădiliţă, Mihaela Albu, dar şi alţii. Surpriza plăcută a festivităţii au produs-o doi elevi ai liceului, ce poartă numele scriitorului, Ana Maria Grigore, elevă în clasa a XII-a şi Sebastian Spanache, absolvent al liceului, care au dat citire câte unui eseu, evidenţiind buna cunoaştere a activităţii scriitorului. Cu acel prilej, primarul localităţii, Nicolae Popa, a anunţat că la solicitarea mai mult cititori şi iubitori de literatoră, Consiliul Local Orăşenesc Segarcea, a aprobat acordarea titlului de “Cetăţean de onoare al oraşului“, domniei sale revenindu-i sarcina de a înmâna acest titlu domnului Basarab Nicolescu, ca reprezentat din partea familiei scriitorului. Bucuria noastră a fost de scurtă durată. Am înţeles că somaţia retragerii titlului de cetăţean de onoare a venit din partea Institutului Elie Wiesel din Bucureşti. Am fost întrebat dacă ştiam de “scandalul” Goncourt din 1960, şi răspunsul meu a fost “da, cu o completare”. Personal am crezut că răspunsul oferit de Direcţia Generală a Siguranţei Statului la solicitarea Tribunalului Poporului nr. 28205 din 28 iunie 1943, a pus capăt definitiv aşa-zisului scandal. Răspunsul era cât se poate de limpede: “În concluzie, acuzaţiile aduse numitului Vintilă Horia Caftangioglu se datoresc numai unei confuzii de persoane, nestabilindu-se că acesta ar fi fost legionar şi ar fi înteţinut legături cu elemente legionare.” (semnează şeful Serviciului special de informaţii T. R. Borcescu).
Prof. Gh. Dinică
