O iarnă fără zăpadă ne întâmpină şi la Orodel. Printre copacii în care nu se mai păstrează nici urmă de frunze se zăreşte cerul de un albastru de acuarelă. Un pictor talentat a înmuiat pensula în culoare şi a adăugat, ici-colo, stropi de norişori alburii. Pretutindeni e linişte, doar fumul curge domol din coşurile plasate dincolo de acoperişul caselor vechi. Peisajul idilic al locului i-ar spune însă şi altceva unui sociolog care ar putea citi, ca-n palmă, mesajul crud al acestor vremuri: în ciuda strădaniilor autorităţilor de a face satul mai accesibil, tinerii refuză să mai trăiască aici şi pleacă peste mări şi ţări.
Mai toate gospodăriile oamenilor au case sunt mari, cu curţi largi. Ca toate locuinţele olteneşti, fiecare şi-a lăsat loc şi de o grădină de zarzavat pe care o muncesc toată vara. Se vede cu ochiul liber că oamenilor din Orodel le-au plăcut să-şi construiască nişte gospodării spaţioase, dar pe care, din păcate, acum nu le mai pot îngriji. Aproape toate acoperişurile sunt înnegrite de ploi, la fel şi gardurile. Puţini dintre cei care s-au întors în sat şi au prins drag să-şi construiască, au ridicat case cu pereţi înalţi, tencuiţi în nişte culori ţipătoare, care se văd din depărtare.
„Comuna îmbătrâneşte. Păi gândiţi-vă puţin … în 2000, când am venit eu primar, erau 3.671 de locuitori, iar acum mai sunt 2.900 de oameni. S-au pierdut 700 de suflete în 16 ani. Au mai şi murit, este adevărat, dar mulţi au plecat în străinătate. Tineretul pleacă şi nu se mai întoarce”, ne spune primarul localităţii, Jane Vîlcomeanu.
Pădurile de tei de odinioară
Dacă le treci pragul, bătrânii din Orodel se mândresc, în primul rând, cu istoria localităţii lor, iar ca dovadă vie este faptul că toate satele îşi păstrează vechile denumiri. Comuna era odinioară înconjurată de dealuri îmbrăcate în păduri de tei sălbatic – de aici şi numele unui sat aparţinător, satul Teiu.
„Călugării de la mânăstirea Tismana îşi aduceau aici stupii ca albinele să culeagă miere de tei sălbatic. Erau nişte călugări tineri şi li s-a spus călugărei. De aici şi numele unui alt sat al nostru, Călugărei”, ne mai spune primarul.
Despre satul Cornu se spune că datează de pe vremea domnitorului Mircea cel Bătrân. În partea de sud a localităţii, pe versantul stâng al Văii Baboiaşului, exista o fântână numită Fântâna Mircii despre care se spune că, într-una din campaniile sale, Mircea cel Bătrân şi-a stabilit tabăra în aceste locuri şi, pentru a se aproviziona cu apă, soldaţii au săpat o fântână.
Doar pensionarii se mai întorc acasă
Nici tradiţia îndelungată, nici idilicul locului nu îi ţin însă pe tineri acasă. Potrivit primarului, aceştia pleacă în străinătate şi rar se mai întorc pentru a-şi duce traiul în sat.
„Cred că nu e casă unde să nu fie vreun tânăr plecat în străinătate, în Anglia, Spania sau Italia. Se întorc de sărbători pentru a-şi vizita părinţii, apoi pleacă iar. Sunt foarte puţini cei care au venit cu bani şi au început să-şi reconstruiască vechile case, sunt forte puţini aceştia. Tineretul care s-a născut aici nu mai vrea să rămână pe aceste locuri, ceea ce este foarte trist”, mărturiseşte primarul Vîlcomeanu.
Dintre cei care, totuşi, se întorc în Orodel sunt pensionarii de la oraş. Proaspăt ieşiţi la pensie, oamenii vin de la Craiova sau din alte zone urbane, îşi refac cât de cât casele bătrâneşti şi se stabilesc la ţară, ei fiind singurii care se mai întorc în sat.
Investiţii în toate satele
Autorităţile locale continuă însă să pună la punct infrastructura comunei doar-doar îi va atrage cumva pe tineri înapoi. În fiecare dintre cele cinci sate se investeşte în şcoli, în dispensare, în drumuri şi în reţeaua de canalizare. Potrivit primarului Jane Vâlcomeanu, în satul Călugărei există alimentare cu apă şi reţea de canalizare de care beneficiază 200 de gospodării.
„Acum lucrăm la drumul comunal care leagă satul Călugărei de Orodel. Este vorba de o porţiune de 8 kilometri de drum pe care o asfaltăm cu fonduri primite prin Ordonanţa 28, prin Ministerul Dezvoltării”, a declarat primarul.
Drumul Călugărei-Orodel trebuie să fie gata pe 26 aprilie, când va fi dat în folosinţă. Tot în Călugărei va fi reabilitat, în 2016, şi căminul cultural.
Tot în acest an, primarul Jane Vîlcomeanu îşi propune să modernizeze şi drumul comunal Orodel-Teiu reabiliteze toate fântânile publice din satele Orodel şi Cornu, precum şi spaţiile verzi din aceste două localităţi. Iluminatul public va fi extins în toate satele, cu excepţia satului Orodel, unde a fost realizat anul trecut, respectiv în satele Călugărei, Teiu şi Bechet.
