Primul caz de gripă din acest sezon, în judeţul Dolj, a fost anunţat la sfârşitul săptămânii de Direcţia de Sănătate Publică. Este vorba de un caz virus gripal tip B înregistrat în ambulatoriu, la un cabinet medic de familie din mediul rural, la grupa de vârstă 15-49 ani.
Medicii au raportat 426 cazuri de infecţii acute ale căilor respiratorii superioare şi 270 de cazuri de pneumopatii acute. Numărul total al cazurilor de viroze înregistrat în aceasta săptămână este uşor mai scăzut faţă de valoarea înregistrată în săptămâna anterioară şi se încadrează în evoluţia multianuală. Ponderea spitalizărilor din numărul total de cazuri a fost 24,39%.
Deoarece morbiditatea înregistrată se află în intervalul aşteptat, dar există dovada circulaţiei de virusuri gripale în populaţie, DSP Dolj a caracterizat săptămâna prin „activitate gripală sporadică”.
Vaccinarea antigripală rămâne principala măsură de protecţie
În aceste condiţii, cei care prezintă semne de răceală ar trebui să nu ezite să anunţe medicul de familie. Pentru prevenirea apariţiei altor cazuri de gripă, medicii din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Dolj recomandă populaţiei să respecte o serie de măsuri. Printre acestea, să ţină cont de regulile de igienă.
Vaccinarea antigripală rămâne însă cea mai importantă metodă de prevenire a infecţiei şi în special a complicaţiilor cauzate de infecţia gripală. Imunizarea este importantă în special pentru persoanele cu risc de complicaţii asociate gripei şi pentru persoanele care îngrijesc aceste personae, care beneficiază de vaccin gratuit prin cabinetele medicilor de familie.
În judeţul Dolj s-au primit în total 35.695 doze (prima tranşă – 472 doze, primite în 30 octombrie 2017 şi a doua tranşă – 35.223 doze, primite în 6 decembrie2017) care s-au repartizat unităţilor vaccinatoare. Până în prezent au fost vaccinate 16.316 persoane, iar vaccinarea continuă.
În categoriile la risc intră persoanele cu vârsta cuprinsă între 6 luni şi 64 de ani în evidenţă cu afecţiuni medicale cronice pulmonare, cardiovasculare, metabolice, renale, hepatice, neurologice, diabet zaharat, obezitate, astm sau virusul imunodeficienţei umane; gravide; medici, cadre sanitare medii şi personal auxiliar, atât din spitale, cât şi din unităţile sanitare ambulatorii, inclusiv salariaţi ai instituţiilor de ocrotire (copii sau bătrâni) şi ai unităţilor de bolnavi cronic, care prin natura activităţii vin în contact respirator cu pacienţii sau asistaţii; persoane, adulţi şi copii, rezidente în instituţii de ocrotire socială precum şi persoane care acordă asistenţă medicală, socială şi îngrijiri la domiciliu persoanelor la risc înalt; toate persoanele cu vârsta egală sau peste 65 de ani.
Antibiotice, doar cu prescripţie de la medic
Un mijloc de prevenţie la îndemână rămâne igiena personală, precum spălarea mâinilor cu apă şi săpun din abundenţă. Alte recomandări sunt izolarea la domiciliu sau spital a persoanelor bolnave; evitarea colectivităţilor – serviciu, grădiniţă, şcoala, spaţii închise, supraaglomerate; folosirea batistei sau şerveţelului de unică folosinţă în cazul strănutului sau tusei; spălatul mâinilor cu apă caldă şi săpun după strănutat sau tuse; vestimentaţie adecvată temperaturii de afară; evitarea vizitelor la persoanele bolnave; aerisirea încăperilor la domiciliu sau la locul de muncă; alimentaţie sănătoasă cu multe fructe şi legume cu aport crescut de vitamine; mişcare fizică în aer liber, efortul fizic tonificând organismul.
Medicii spun că, de cele mai multe ori, pacienţii ajung la spital atunci când boala este într-un stadiu avansat, iar vindecarea necesită un tratament mai îndelungat. În schimb, nu este indicat consumul de antibiotice fără prescripţie din partea medicului întrucât o astfel de atitudine ar putea determina apariţia mai multor probleme medicale. Potrivit medicilor, automedicaţia cu antibiotice în cazul virozelor respiratorii este una eronată, care poate avea efecte secundare. Asta pentru că virozele respiratorii sunt în proporţie de 90% de origine virală şi nu răspund la tratamentul cu antibiotice. Administrarea abuzivă de antibiotice poate avea ca rezultat negativ, în timp, apariţia rezistenţei la acest tip de medicamente. În aceste condiţii, în momentul în care organismul se confruntă cu infecţii bacteriene, antibioticele nu îşi mai fac efectul.
În această perioadă este indicat consumul de fructe şi legume, care asigură un aport optim de vitamine, pentru întărirea sistemului imunitar. Este, de asemenea, important să se respecte orele de somn pentru a evita slăbirea sistemului imunitar.
