„Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica Moldova”, o dezbatere interesantă, într-un context politic extrem de important, s-a desfăşurat ieri, la Institutul de Cercetări Europene din Cuj-Napoca, fiind moderată de conf. univ. dr. Melania-Gabriela Ciot, de la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyay din Cluj-Napoca.
Organizatorii dezbaterii au fost Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu”, Institutul de Cercetări Europene (ICE), Fundaţia Universitară a Mării Negre, Centrul pentru Negocieri şi Medieri Internaţionale şi Europene (CNMIE). În deschiderea evenimentului au luat cuvântul: Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române şi Petrişor Peiu, directorul Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundaţiei Universitare a Mării Negre. Cei doi au susţinut, ieri, că unica soluţie pentru Republica Moldova rămâne un “plan Marshall tailor-made”, iar singurul stat cu vocaţie în acest sens este România. Asta în contextul în care proiecţia de securitate a NATO are în acest moment două premise fundamentale: ameninţările vin, deopotrivă, dinspre Est (Rusia, Donbas, Crimeea) şi Sud (state eşuate, terorism, emigraţie). Criza fără precedent a refugiaţilor din Europa – pot duce la preponderenţa Sudului în detrimentul Estului. Summitul NATO din 2016 de la Varşovia poate consemna un asemenea dezechilibru.
Populaţia nu mai are încredere în Republica Moldova…
Profesorul Dungaciu a mai spus că problema Republica Moldova trebuie gândită structurat. „Din perspectiva României, miza principală în Est rămâne cea a statutului R. Moldova şi a şanselor acesteia de a menţine viabil proiectul occidental. Într-un cuvânt: statutul şi geografia frontierei euroatlantice. Această preocupare trebuie să devină una din ţintele strategice ale Bucureştiului. …”,a precizat Dan Dungaciu. Principală problemă a R. Moldova în acest moment este, la nivel de populaţie, o enormă criză de încredere. Ţara vecină se află azi în faţa unui bilanţ lugubru. O cincime de PIB dispărut, o Bancă naţională golită de rezerve şi o pantă descendentă economic după toţi indicatorii: transferuri financiare, remitenţe, importuri şi exporturi. Au crescut doar inflaţia şi numărul de şomeri.
Ce este Fondul Moldova?
Este un fond deschis de investiţii listat la Bursa de Valori Bucureşti. El va începe cu constituirea, prin aportul statului român, a unui fond de investiţii cu 100 milioane Euro, ajutor pe care România îl promite oricum Republicii Moldova. În prima etapa, Ministerul de Finanţe va subscrie integral suma de 100 milioane Euro. În etapa a doua, se vor emite acţiuni noi în valoare de aceeaşi suma (100 milioane Euro) care se vor subscrie de către investitorii interesaţi, în două tranşe (una pentru investitorii instituţionali şi alta pentru investitorii de retail). În etape ulterioare, Fondul va emite acţiuni noi (prin majorare de capital social) în tranşe de câte 100 milioane Euro pe măsură ce vor exista proiecte de investiţii identificate. În trei ani se poate atinge o valoare a fondului de 1 miliard Euro. „Ceea ce propune Fondul Moldova este o schimbare de viziune faţă de stânga Prutului. A devenit acum evident pentru toată lumea că Republica Moldova nu reuşeşte să se „vândă” singură. Nu are „investment grade”… În acest timp, România reuşeşte să obţină suprasubscriere pentru orice încearcă să vândă, adică România este un brand care “vinde bine” în ultimii ani.”, a mai precizat prof. Dan Dungaciu.
