„Moartea albă” răpune tot mai mulţi români

0
351

De o bună perioadă de timp, România nu mai este doar o ţară de tranzit pentru traficanţii de droguri, ci şi o piaţă de desfacere în continuă expansiune. Numărul consumatorilor a crescut constat în ultimii ani, stupefiantele fiind din ce în ce mai puternice, iar vârsta victimelor, tot mai fragedă. Drama celor care suferă de pe urma drogurilor este însă incomensurabilă. În aceste condiţii, săptămâna aceasta reprezentanţii Agenţiei Naţionale Antidrog au anunţat că intenţionează să pună la punct o strategie naţională de prevenire, dar şi de asistenţă pentru cei aflaţi în dificultate.

Povestea oricărui consumator de droguri începe cu o aşa-zisă „lună de miere”, cum o numesc specialiştii, o perioadă în care organismul nu resimte încă efectele distrugătoare ale stupefiantelor. Practic, persoana respectivă duce o viaţă socială aproape normală, poate să meargă la serviciu sau la şcoală, iar apropiaţii încă nu-şi dau seama de problemele cu care acesta se confruntă. În scurt timp, însă, dependenţa începe să se instaleze, consumatorii caută droguri tot mai puternice sau încearcă să-şi suplimenteze dozele, iar viaţa lor şi a celor din jur se transformă într-un coşmar. Ajung să fie sclavi ai drogurilor şi, de multe ori, să comită infracţiuni pentru că activitatea de zi cu zi se canalizează doar pe obţinerea banilor cu care să-şi mai cumpere o doză. De altfel, nu puţine sunt cazurile de conflicte familiale care au devenit adevărate drame. Consumatorii se transformă în infractori, însă riscul cel mai mare rămâne acela al unei supradoze, care, de cele mai multe ori, se dovedeşte a fi fatală.

Doar o parte din ei sunt cazuri fericite care se adresează la timp autorităţilor pentru detoxifiere sau pentru tratamentul cu metadonă. Şi mai puţini sunt cei care revin pe linia de plutire, pentru că, după cum susţin specialiştii, pe lângă intervenţia de specialitate a medicilor, psihologilor şi asistenţilor sociali este nevoie şi de multă voinţă din partea celui care este dependent de stupefiante.

Consumatorii doljeni, aşteptaţi la Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog

Între timp, consumatorii de droguri continuă să îngroaşe rândurile celor care se adresează serviciilor de urgenţă. În judeţul Dolj, conform ultimelor statistici, 23 de tineri au ajuns la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean din Craiova din cauza drogurilor de diferite tipuri. Dintre aceştia cinci au acceptat să urmeze tratamentul de specialitate sau să fie consiliaţi de specialiştii din cadrul Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Dolj. Consumul de droguri rămâne însă un fenomen greu de apreciat în cifre. Este aproape imposibil de precizat câte persoane au probleme din cauza stupefiantelor.

În prezent, statisticile Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) se bazează în principal pe contabilizarea numărului de consumatori consiliaţi, dar şi pe estimări. Reprezentanţii ANA au realizat în acest sens şi un studiu cu privire la prevalenţa consumului pe regiuni, în funcţie de tipul drog. Canabisul, spre exemplu, este consumat în toate regiunile ţării şi este experimentat de consumatori din diferite categorii de vârstă, cel mai tânăr având doar 14 ani. Ecstasy se consumă, de asemenea, în majoritatea regiunilor, cu excepţia zonelor de Sud-Vest şi Sud-Est, respectiv Nord-Vest. Consumul de cocaină se înregistrează în mai multe regiuni ale ţării, ca de altfel şi heroina, în timp ce ketamina este cel mai frecvent semnalată în zona Olteniei şi în vestul ţării.

Concluzia specialiştilor este aceea că drogurile consumate cu predilecţie în România sunt cele recreaţionale, cum ar fi canabisul şi ecstasy, care sunt consumate în special de tineri între 15 şi 34 de ani.

Etnobotanicele, o problemă naţională

În prezent însă tipurile de droguri, care au cunoscut o adevărată explozie din punctul de vedere al numărului de consumatori, sunt substanţele cu proprietăţi psihoactive, comercializate sub numele de plante etnobotanice. Deşi există o listă cu substanţele interzise, autorităţilor le este practic imposibil să ţină pasul cu laboratoarele producătorilor. O simplă  schimbarea chimică poate scoate un produs în afara listei de produse interzise. Iar specialiştii spun că de multe ori etnobotanicele au un efect asupra organismului mai nociv decât cocaina sau heroina. “În momentul apariţiei acestor substanţe, au fost popularizate atât de mult încât a apărut o adevărată piaţă. Prin studiile pe care le realizăm încercăm să stabilim care sunt dimensiunile exacte ale acestui fenomen în România”, a precizat chestorul de poliţie Sorin Oprea, directorul Agenţiei Naţionale Antidrog.

Schimb de seringi

În cazul consumatorilor de droguri injectabile intervin, în schimb, şi o serie de aspecte, cum ar fi pericolul transmiterii unor afecţiuni grave prin acul de seringă. Reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale au fost primii care au acceptat un compromis: acela de a merge în zonele din Bucureşti cunoscute pentru numărul mare de consumatori de droguri şi de a împărţi seringi de unică folosinţă, în schimbul celor deja utilizate.

“În momentul în care am început să facem schimbul de seringi, nu toată lumea a fost de acord cu o astfel de soluţie. Eu spun însă că astfel am reuşit să împiedicăm transmiterea prin acul de seringă a unor boli foarte grave, cum ar fi hepatita de tip C sau SIDA. Trebuie să admitem că în momentul de faţă consumul de droguri este generalizat în România, iar costurile pentru tratarea unor afecţiuni precum HIV/SIDA ori hepatită sunt mult mari decât acela de a merge printre ei şi a le oferi seringi de unică folosinţă. Este poate un compromis, însă personal pot spune că la un moment dat am văzut un ac de seringă folosit de atâtea ori încât după ce s-a îndoit fusese îndreptat cu piatra pe bordură”, a mărturisit Marian Ursan, coordonator de programe în cadrul Oficiului Naţiunilor Unite pe Droguri şi Criminalitate.

Strategie pentru viitor

Reprezentanţii Agenţiei Naţionale Antidrog au avansat în cadrul unei întâlniri, care a avut loc săptămâna aceasta la Sinaia, şi o serie de direcţii care ar putea fi cuprinse într-o viitoare strategie naţională. “În primul rând, dorim operaţionalizarea ANA, astfel încât aceasta să devină acel operator de credite cu personalitate juridică în drept să elaboreze o politică naţională antidrog. În plus, ar fi necesară elaborarea unei strategii naţionale bazată pe realităţile actuale şi apoi pe 41 de realităţi locale. Nu în ultimul rând, dorim ca împreună cu Ministerul Sănătăţii să realizăm un sistem medical integrat de asistenţă pentru consumatorii de droguri”, a declarat  directorul Agenţiei Naţionale Antidrog.