Biserica noastră ortodoxă, an de an, la data de 14 septembrie, face prăznuire Înălțarii Sfintei Cruci. Această sărbătoare face amintire la două evenimente importante din viața crestinismului: aflarea crucii Mântuitorului la Ierusalim de catre Sfânta Elena, mama împăratului Constantin cel Mare și readucerea ei la Ierusalim după ce a fost răpită de perși.
Împăratul Constantin cel Mare a purtat un război cu Maxențiu, dar în drum spre Roma i-a apărut pe cer semnul Sfintei Cruci Împreună cu inscripția “Prin acest semn vei învinge”, iar noaptea i-a apărut Mântuitorul în vis cu semnul Sfintei Cruci și l-a îndemnat să o folosească drept steag în război. Împăratul Constantin l-a învins pe Maxențiu și a intrat în Roma.
El a dat libertate creștinilor prin celebrul edict de la Mediolanum (Milano) din anul 313, adică o lege prin care creștinismul era permis în întregul împeriu roman.
Sfânta Elena, mama împăratului Constantin a avut un vis în care Dumnezeu i-a cerut să caute lemnul Sfintei Cruci. Ea îndată s-a dus la Ierusalim și a urcat pe dealul Golgota unde a gasit un templu păgân și a dat ordin să fie distrus, pentru a afla mormântul Mântuitorului Iisus Hristos împreună cu crucea.
Au găsit mormântul împreună cu trei cruci alături de inscripția scrisă la îndemnul lui Ponțiu Pilat “Iisus Nazarineanul Împăratul Iudeilor” în limbile: latină, ebraică și greacă. Pentru a deosebi crucea Mântuitorului de cele ale tâlharilor, Sfânta Elena a văzut un mort care era dus la groapă și a poruncit să aducă mortul și să se atingă de cruce, iar cand s-a atins de crucea Domnului, îndată a înviat și a început a o săruta. Alături de episcopul Macarie au făcut procesiune cu Sfânta Cruce prin tot Ierusalimul.
Pe locul unde a fost găsită Sfânta Cruce a fost ridicată o biserică cu Hramul “Învierea Domnului” și a fost sfințită la 13 septembie 335. Iar a doua zi, episcopul Macarie a înăltat Sfânta Cruce pe amvonul noii biserici pentru a fi vazută de toți credincioșii și s-au închinat ei toți cei de față. De aceea se praznuiește an de an Sfânta Cruce la 14 septembrie.
Ziua de astăzi ne aminteşte și de întoarcerea Sfintei Cruci în Ierusalim din Persia. În anul 614, împăratul Cosroes al Persiei a ocupat Ierusalimul, iar printre prăzile de război a luat și Sfânta Cruce. Împăratul Heraclie al Constantinopolului a dus multe razboaie cu Cosroes, iar după moartea acestuia a reușit să încheie pace cu fiii lui. Impăratul Heraclie a cerut înapoi Sfânta Cruce, pe care a adus-o înapoi la Ierusalim pe data de 14 septembrie 629 și a dat-o Patriarhului Zaharia al Ierusalimului
Înălțarea Sfintei Cruci se prăznuiește cu rugăciune și post, pentru că ea ne aduce aminte de patimile și moartea Mântuitorului. Trebuie să mai ştiţi despre Sfânta Cruce şi aceasta: când faceţi semnul Sfintei Cruci, să-l faceţi drept pe chipurile voastre, ca să nu râdă diavolii de batjocura pe care o faceţi.
Faceţi împreună cu trei degete – simbolul Sfintei Treimi – şi puneţi întâi la frunte, în numele Tatălui, apoi la buric, în numele Fiului, că S-a coborât din cer pentru mântuirea noastră şi apoi în umărul drept şi în umărul stâng, prin care se leagă dragostea lui Dumnezeu de om şi de mântuirea noastră, că prin Duhul Sfânt ţinem legătura cu Dumnezeu Părintele, cu Fiul şi cu Duhul Sfânt; acestea ne învaţă Sfântul Ioan Gură de Aur în cuvântul la cruce.
PREOT RADU MARIAN
