Victimele deportării din Transnistria, comemorate la Craiova

0
273
Ieri, Partida Romilor PRO EUROPA – Sucursala Dolj a comemorat victimele deportării populației de etnie romă, rezultate în urma tragicului eveniment ce a avut loc în 1942. Evenimentul s-a desfășurat în sala video a Prefecturii Dolj, în prezența autorităților locale și centrale. Participanții au avut parte de prezentări interesante, care au exprimat realitarea istorică a acelei perioade.

 

Aproximativ 25.000 de romi au fost deportați din România în Transnistria în cel de-Al Doilea Război Mondial. Deportările au fost motivate în primul rând social, dar au avut și un substrat rasial, de purificare etnică, spun specialiști care au studiat persecuția romilor în timpul regimului Antonescu.

         Viorel ACHIM, cercetător ştiinţific, istoric cunoscut al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”, Academia Română, o onorat cu mare drag acest eveniment și a adus dovezi covârșitoare în favoarea etnicilor romi, înscrisuri, documente și scrisori ce demonstrează  clar prezența acestora în Transnistria. Domeniul principal de interes al istoricului este așa cum bine se știe, istoria romilor în România şi Sud-Estul Europei. Pentru activitatea de cercetare în domeniul istoriei, Viorel Achim a fost recompensat cu Premiul Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe pe anul 1998 şi cu Premiul Eudoxiu Hurmuzaki al Academiei Române pe anul 2004. Istoricul Viorel Achim a spus ieri, în cadrul prezentării sale că romii nomazi din România anilor 1940-1942 au fost deportați cu toții, în timp ce din rândul celor „sedentari” – în sensul de stabili – au fost vizate anumite persoane. „În luna septembrie au plecat 8 trenuri speciale spre Transnistria cu vagoanele pline de romi. Deportarea sedentarilor s-a făcut cu trenul, nomazii au plecat cu căruțele lor trase de cai. S-a plecat din municipiul Turnu Severin. Despre Craiova aș vrea să spun că prin anul 1930 a existat o mișcare romă, puternică. Ea a început în București, dar aici s-au format o grămadă de organizații rome. Ce s-a petrecut pe 13 septembrie a fost descris și in studiile istoricilor. Însă, supraviețuitorii sunt o sursă foarte importantă pentru cunoaștere. Sunt multe controverse legate de deportare. În cazul romilor vorbim de genocid”, a precizat istoricul Viorel Achim.

     Istoricul și-a continuat pledoaria pe tema deportării romilor în Transnistria, în care a vorbit pe larg despre contextul derulării acestora, distincția între Holocaustul evreilor și cel al romilor, substraturile măsurilor luate de regimul Antonescu.

Au luat cuvântul rând pe rând, manifestându-și astfel solidaritatea cu comunitatea româ, reprezentantul Guvernului în teritoriu, Dan Diaconu, vicepreședintele Consiliului Județean Dolj, Mihai Neațu și nu în ultimul rând, viceprimarul municipiului Craiova, Răzvan Diaconu.

      Concluzia a fost trasă la final de Romeo Tiberiade, președintele  Partidei Romilor PRO EUROPA – Sucursala Dolj și aceea a fost că trebuie să învățăm din greșelile trecutului pentru a nu se mai repeta niciodată fenomene cu pregnanță rasistă. „Astăzi s-au împlinit 81 de ani de la deportarea romilor din județul Dolj. Sunt momente istorice pentru că comemorarea victimelor deportării romilor în Transnistria a făcut parte din neamul lor. Vreau să știți că la Craiova, spre deosebire de alte localități, românii mei mi-au dat posibilitatea să mă simt român.”, a precizat Romeo Tiberiade.
    Totdată, Izabela Tiberiade, reprezentanta Asociației Partida Romilor PRO-EUROPA, sucusala Dolj, a anunțat că în 2024, la Craiova, se va ridica un monument dedicat victimelor deportărilor din Transnistria.