Stimularea activităților de cercetare-dezvoltare reprezintă o prioritate pentru România, iar companiile locale care derulează sau vor să demareze activități de cercetare-dezvoltare pot beneficia de o serie de facilități fiscale, inclusiv scutirea de la plata impozitului pe profit, în anumite situații, sau de la plata impozitului pe venit pentru angajații implicați în astfel de activități și, în plus, au la dispoziție o serie de surse de finanțare din fonduri europene, inclusiv prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au declarat experții fiscali și juridici din cadrul Deloitte România în conferința „Rolul activității de cercetare-dezvoltare în economie – perspective de investiții și implicații fiscale și juridice”, care a avut loc în data de 9 septembrie 2022.
Aceștia au subliniat că activitatea de cercetare-dezvoltare prezintă un potențial semnificativ de creștere, având în vedere că, potrivit datelor Eurostat, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința alocărilor bugetare pentru acest domeniu, cu doar 0,15% din PIB în 2021, în timp ce media europeană este de 0,75% din PIB. Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, a subliniat, în cadrul evenimentului organizat de Deloitte România, importanța creșterii investițiilor în cercetare, dezvoltare și inovare pentru dezvoltarea și utilizarea tehnologiilor cu impact asupra calității vieții, creșterii productivității și competitivității, creării de locuri de muncă sustenabile.
„În componenta nouă de cercetare a PNRR, avem peste un miliard de euro la dispoziție, cea mai mare parte pentru minți, nu pentru ziduri. Asta înseamnă că direcționăm aceste sume către beneficiari la nivelul cercetătorilor și ne pregătim să anunțăm un mare proiect prin care vrem să aducem în România cercetători de elită mondială, care să își formeze aici echipe de proiect și să dezvolte inovarea. Odată dezvoltată aici, inovarea produce dividende pentru societatea românească. Pentru a stimula sectorul privat local să se implice în activități de acest gen, avem în vedere, pe de o parte, modificarea legislației privind start-upurile inovatoare, dat fiind că statul român tratează, în acest moment, cu același regim juridic un start-up în domeniul inteligenței artificiale și unul din orice alt domeniu, și, pe de altă parte, clarificarea legislației privind aplicarea facilităților fiscale valabile în cercetare-dezvoltare. În acest moment, nu există certitudinea că activitățile de cercetare-dezvoltare sunt în mod corect certificate, astfel că avem în lucru două ordine, unul comun cu Ministerul Finanțelor și unul al Ministerului Cercetării. În ordinul comun cu Finanțele am decis să mergem pe o variantă în care vom lăsa la latitudinea contribuabililor să apeleze sau nu la certificarea activităților de cercetare-dezvoltare printr-un expert din Registrul de Experți prevăzut acum de lege. Ne dorim ca în cel mult 30 de zile să operaționalizăm cele două ordine, pentru a standardiza procesul și pentru a crea predictibilitate și certitudine pentru antreprenorii care aplică facilitățile respective”, a explicat Sebastian Burduja.
Având în vedere importanța acestui domeniu pentru dezvoltarea durabilă a societății europene, în ansamblu, autoritățile alocă sume importante din fondurile europene pentru finanțarea activităților de acest gen. Companiile interesate să obțină finanțare din astfel de surse pentru derularea activităților de cercetare-dezvoltare și să aplice facilitățile fiscale disponibile în domeniu trebuie să își pregătească cu atenție documentația necesară și să urmeze toate procedurile legale în vigoare.
„Aplicarea facilităților fiscale existente pentru activitățile de cercetare-dezvoltare poate genera economii semnificative pentru societățile implicate în astfel de proiecte și constituie un stimulent important pentru angajații specializați în domeniile eligibile. Pentru a obține beneficiul maxim posibil, companiile trebuie să analizeze cu atenție criteriile pe care trebuie să le îndeplinească un proiect pentru a se încadra în categoria activităților de cercetare-dezvoltare și să urmeze etapele necesare pentru implementarea sistemului fiscal aplicabil, astfel încât, la un potențial control ulterior derulat de autoritățile fiscale, să nu existe riscul reclasificării activităților respective”, a explicat Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.
„Proiectele de cercetare-dezvoltare necesită resurse semnificative, în timp ce rezultatele sunt vizibile pe termen lung, motiv pentru care autoritățile ar trebui nu doar să mobilizeze surse de finanțare pentru investiții în domenii cu potențial ridicat de inovare, ci și, în completarea acestora, să creeze un cadru favorabil din punct de vedere juridic si fiscal pentru a stimula sectorul privat interesat să se implice financiar, cu resurse umane și de altă natură în activități de cercetare dezvoltare. Un domeniu cu important potențial de dezvoltare este cel al tehnologiilor registrelor distribuite („DLT”, inclusiv blockchain) și rămâne de văzut în ce măsură România va valorifica regimul-pilot pentru infrastructurile pieței bazate pe tehnologia registrelor distribuite, prevăzut în cadrul Regulamentului European 858/2022, aplicabil din martie 2023”, susține Andrei Burz-Pînzaru, Partener, Reff & Asociații | Deloitte Legal.
