Săptămâna Europeană a Mobilităţii este o campanie anuală prin care se încurajează folosirea mijloacelor alternative de transport în oraşe. În perioada 16-22 septembrie, Direcţia de Sănătate Publică Dolj, în parteneriat cu autorităţile publice locale, desfăşoară o campanie cu sloganul „Mobilitate inteligentă. Economie puternică”.
Campania urmăreşte promovarea formelor alternative de transport ecologic, ştiut fiind faptul că mobilitatea sporeşte în mod clar calitatea vieţii în oraşe, ajutând la reducerea poluării aerului, a poluării fonice, a accidentelor şi la reducerea numărului persoanelor obeze. Practic, renunţând pentru o săptămână sau numai pentru o zi la maşina personală, se aduc beneficii imense atât mediului, cât şi sănătăţii personale.
Acţiunile campaniei desfăşurate de DSP Dolj sunt orientate spre informarea populaţiei care este încurajată să înţeleagă de ce rolul mişcării şi al sportului sunt atât de importante pentru bunăstarea fizică şi mentală a cetăţenilor. Campania stimulează oamenii să participe la creşterea calităţii vieţii lor.
Până în 2020 se urmăreşte creştere eficienţei energetice cu 20%
Pentru a deveni o economie care consumă puţină energie şi poluează puţin, UE a adoptat o serie de obiective ambiţioase referitoare la climă şi energie pentru a fi atinse până în anul 2020. Acestea includ reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră; creşterea cu 20% a eficienţei energetice; o cotă de 20% din consumul total de energie să fie energii regenerabile; conştientizarea publicului cu privire la necesitatea de a acţiona împotriva poluării cauzate de creşterea traficului în mediul urban.
În ultimele decenii, vehiculele private au câştigat teren în detrimentul altor forme de transport. Bicicliştii sunt adesea împinşi în afară, acordându-li-se doar o mică bandă, vopsită, pentru a merge cu bicicleta, în timp ce pietonii trebuie să se descurce cu trotuare înguste. Transportul public, de asemenea, a fost mutat în spatele poziţiei dominante a autovehiculelor personale.
Oraşele, tot mai zgomotoase şi poluate
Prin urmare, oraşele au devenit mai aglomerate, mai poluate şi mai zgomotoase, cu mai puţin spaţiu disponibil pentru recreere şi petrecerea timpului liber. Congestia sistemică dăunează calităţii vieţii, cauzând zgomot şi poluarea aerului, degradarea mediului şi o pierdere a productivităţii economice.
În mod tradiţional, soluţia pentru descongestionarea traficului a fost de a extinde pur şi simplu drumurile. Studiile arată însă că aceasta agravează problema, iar tot mai multe persoane optează de a utiliza vehiculul personal.
Săptămâna mobilităţii europene din anul 2016 se concentrează pe realocarea zonelor urbane, pentru a fi mai plăcute şi locuibile, iar prin a face acest lucru se creează o mai bună calitate a vieţii pentru toţi locuitorii. Comisia Europeană îşi intensifică sprijinul pentru oraşe, prin pachetul de măsuri în mobilitatea urbană, adoptat recent. Comisia va consolida schimbul de cele mai bune practici, va acorda sprijin financiar direcţionat şi va investi în cercetare şi dezvoltare. În plus, este încurajată dezvoltarea de planuri de mobilitate urbană alternativă pentru a stimula o trecere la un transport mai curat în zonele urbane.
Cu Pachetul Mobilitatea Urbană, Comisia susţine măsurile de sprijin în domeniul transportului urban, prin încurajarea schimbului de experienţe (cele mai bune practici şi stimularea cooperării); furnizează sprijin specific financiar concentrându-se pe cercetare şi inovare în furnizarea de soluţii pentru provocările de mobilitate urbană; consolidarea cooperării internaţionale.
Patru din 10 europeni au probleme cu mobilitatea urbană, arată un nou studiu al Comisiei Europene. Poluarea aerului, congestia şi cheltuielile de transport sunt printre cele mai mari probleme de mobilitate pentru cetăţenii UE.
Un sondaj Eurobarometru comandat de Directoratul General pentru Mobilitate şi Transport intitulat „Atitudinea europenilor faţă de mobilitate urbană”, a relevat faptul că 40 la sută dintre europeni se confruntă cu probleme „de multe ori sau uneori” atunci când călătoresc în oraşe.
Printre ţările în care au fost cel mai frecvent raportate probleme cu calitatea aerului, congestie, accidente rutiere şi costuri legate de trafic au fost Malta, Grecia, Cipru şi Slovacia. Ţări precum Finlanda, Danemarca, Suedia, Letonia şi Estonia au raportat în mod constant cea mai mică incidenţă a problemelor atunci când călătoresc în oraşe.
