Medicii dentişti din judeţul Dolj se declară îngrijoraţi de numărul relativ mic al celor care trec pragul cabinetelor stomatologice pentru un control medical de rutină. În schimb, sunt tot mai mulţi cei care ajung la doctor, cu afecţiuni ale dinţilor dintre cele mai grave.
Din cauza sărăciei, cei mai mulţi doljeni ajung la dentist doar atunci când durerile de dinţi devin insuportabile. În unele situaţii este însă prea târziu. În aceste condiţii este foarte importantă dezvoltarea unor programe de educaţie şi prevenţie pentru îmbunătăţirea sănătăţii orale în judeţul Dolj.
Din păcate, însă, nu doar vizita la medicul dentist pentru un control de rutină a devenit o raritate. Deficienţe sunt şi la capitolul spălat pe dinţi deşi nu mai este demult o noutate că afecţiunile orale reprezintă o problemă majoră de sănătate publică. În condiţiile în care acestea nu sunt tratate la timp, pot determina apariţia unor probleme grave de sănătate. Nu degeaba caria dentară este considerată de specialişti cea mai frecventă boală cronică la nivel mondial, afectând deopotrivă copii, adulţi şi persoane în vârstă. S-a ajuns, astfel, la situaţia în care prima vizită la medicul dentist presupune deja tratament stomatologic. Medicii explică faptul că afecţiunile orale pot fi prevenite prin măsuri simple şi eficiente. Este greu de crezut însă că acest lucru se poate întâmpla şi într-o ţară în care nici măcar spălatul pe dinţi nu este o practică zilnică. În privinţa obiceiurilor nesănătoase, medicii au insistat, în mai multe rânduri, asupra faptului că mulţi dintre elevi nu ştiu încă să se spele pe dinţi, o altă problemă subliniată fiind alimentaţia nesănătoasă.
Un tub de pastă de dinţi la şase ani
Chiar dacă medicii stomatologi susţin că schimbarea periuţei de dinţi trebuie să aibă loc o dată la 3 luni, studiile de piaţă arată să se foloseşte în medie, la nivel urban, aceeaşi periuţă de dinţi timp de un an şi jumătate. În plus, deşi majoritatea românilor susţin că respectă regulile elementare de igienă dentară, declarând că îşi periază dinţii de două ori pe zi – deşi nu imediat înainte de a merge la culcare -, studiile de piaţă arată că românii consumă de fapt puţin peste un tub de pastă de dinţi pe an (media naţională) şi aproape două tuburi pe an la nivel urban, în timp ce la nivel rural s-a calculat că se consumă în medie un tub de pastă de dinţi la aproape 6 ani.
Dintr-un studiu cu privire la starea de sănătate orală în România, a reieşit că aproape 80% dintre respondenţi au probleme dentare şi apariţia cariilor este cea mai frecventă afecţiune.
Studiul relevă faptul că 4 din 10 persoane prezintă probleme cauzate de placa dentară bacteriană, iar 3 din 10 au respiraţia urât mirositoare şi dinţi sensibili. Cele mai frecvente simptome pentru dinţi sensibili sunt durerile apărute în momentul în care mănâncă produse reci sau calde (91%), urmate de durerea produsă de consumul produselor dulci/acre (50%) sau atunci când intră în contact cu aerul rece (47%). Cei cu probleme ale gingiilor au prezentat în cea mai mare parte sângerarea gingiilor după periaj, iritarea gingiei şi inflamaţii ale acesteia.
Adepţii tratamentului de urgenţă
În ceea ce priveşte diferenţele de comportament între restul europenilor şi români la capitolul vizită la medicul dentist, cifrele vorbesc de la sine. Cei mai mulţi dintre occidentali merg la stomatolog pentru control de rutină sau tratament de curăţare. În ceea ce priveşte motivele pentru care unii dintre europeni nu au consultat un medic dentist în ultima perioadă, principala motivaţie este aceea că problemele dentare nu au fost suficient de grave (33%). Al doilea motiv menţionat pentru a nu consulta un dentist a fost absenţa dinţilor naturali (16%), urmat îndeaproape de costul ridicat al examenelor de rutină şi al tratamentului (15%). De altfel, în unele ţări, vizita la medicul dentist este obligatorie o dată pe an sau chiar la fiecare şase luni pentru ca persoanele asigurate să continue să beneficieze de asigurarea medicală.
În schimb, în România, motivele ultimei vizite la medicul dentist au fost controlul de rutină sau tratamentele de curăţare (27%), tratamentul de rutină (31%) şi tratamentul de urgenţă (40%).
