Michele Ramis, ambasadoarea Franţei în România, subliniază într-un interviu acordat AGERPRES rolul esenţial pe care România îl are în securizarea frontierelor, în lupta împotriva terorismului, a criminalităţii informatice şi a diferitelor forme de trafic care afectează Europa.
În materie de justiţie, ambasadoarea Michele Ramis arată că în ţara noastră au fost făcute progrese importante şi că acestea trebuie păstrate, mai ales în contextul în care România va asigura preşedinţia Consiliul Uniunii Europene în primul semestru din 2019, poziţie pe care Franţa o va susţine astfel încât să fie un succes.
Un obiectiv al mandatului său este punerea în aplicare a Parteneriatului Strategic România-Franţa, început în 2008. Îşi doreşte ca această colaborare să aibă efecte şi asupra consolidării proiectului comunitar, faţă de care Parisul susţine ideea unei Europe mai protectoare, în special în plan social, care să promoveze accesul tinerilor la locuri de muncă şi dezvoltarea rurală. Argumentul pe care ambasadoarea Michele Ramis îl prezintă este că, în această privinţă, coeziunea Europei este condiţia unei integrări mai puternice.
Michele Ramis este al 25-lea ambasador al Franţei în România şi prima femeie care deţine această poziţie. Crede că prezenţa femeilor în diplomaţie a schimbat metodele de lucru, pentru că au o contribuţie vitală la rezolvarea crizelor, abordarea lor este diferită şi complementară cu cea a bărbaţilor, combinând fermitatea şi spiritul conciliant.
Sosirea în România a fost marcată de sentimente pozitive, mărturiseşte ambasadoarea Michele Ramis, care se declară impresionată de primirea călduroasă, de puterea francofoniei, care îi uşurează activitatea şi îi facilitează învăţarea limbii române, de frumuseţea tradiţiilor, aici menţionând arta şi istoria iei.
AGERPRES: La prezentarea scrisorii de acreditare aţi discutat cu preşedintele Klaus Iohannis şi ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, despre “excelenta relaţie bilaterală” România — Franţa. Care sunt domeniile esenţiale ale colaborării România — Franţa pe care le veţi aborda în mandatul dumneavoastră, ce doriţi să aduceţi nou?
Michele Ramis: Relaţiile dintre Franţa şi România sunt excepţionale. Profunzimea istorică şi caracterul constant al acestor relaţii, marile noastre convergenţe de opinii, apropierea noastră culturală şi forţa francofoniei în România au ţesut legături solide între naţiunile noastre şi între cele două popoare, care ne permit să ne înţelegem şi să conlucrăm pentru a face faţă provocărilor comune.
În plan bilateral, obiectivul meu este de a pune în aplicare Parteneriatul Strategic care ne leagă din 2008, în toate dimensiunile sale: aprofundând dialogul nostru politic, intensificând cooperarea noastră în materie de securitate, între industriile de apărare, întărind şi mai mult relaţiile noastre economice — deja foarte solide mulţumită unei prezenţe puternice a întreprinderilor franceze — în domenii în care există noi oportunităţi. Putem extinde cooperarea noastră în domeniile tehnologiilor înalte, la chestiunile de mediu şi în domeniul dezvoltării urbane durabile. În sfârşit, în domeniul cultural, educaţional şi în cel al formării profesionale avem imense posibilităţi de colaborare. Sezonul Franţa — România, care se va derula între 1 decembrie 2018 şi 14 iulie 2019, va fi din acest punct de vedere un moment de vârf al relaţiei noastre.
În al doilea rând, trebuie să cooperăm pentru a face să progreseze construcţia europeană. Avem nevoie de o Europă care protejează mai bine în plan social, care să îşi demonstreze valoarea adăugată în planul securităţii şi al luptei împotriva terorismului, trebuie să întărim autonomia strategică a Europei prin instituirea unei veritabile politici europene de apărare şi securitate comune, iar în acest domeniu România şi Franţa pot face să progreseze Uniunea Europeană.
AGERPRES: Preşedintele Emmanuel Macron a anunţat o vizită în România. Există o dată estimativă?
Michele Ramis: Într-adevăr, preşedintele Emmanuel Macron a acceptat invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis de a veni în România, deoarece îşi doreşte să abordeze cu preşedintele României subiecte importante de interes comun. În acest moment, data acestei vizite nu este încă fixată.
AGERPRES: După întâlnirea cu preşedintele Klaus Iohannis, Macron a subliniat pe Twitter nevoia de coeziune europeană. Care sunt eforturile pe termen lung pe care Franţa le depune pentru crearea acestei coeziuni?
Michele Ramis: Politica de coeziune este una dintre investiţiile principale ale Uniunii Europe şi vizează o creştere inteligentă, durabilă şi inclusivă în cadrul UE. Ea este economică, socială şi teritorială. Susţine aplicarea politicilor europene în domeniul educaţiei, ocupării forţei de muncă, energiei, transporturilor, cercetării şi în special al inovaţiei. Este un instrument de solidaritate financiară şi un puternic motor de integrare economică ce se adresează ansamblului regiunilor şi statelor membre ale Uniunii, în vederea creşterii atractivităţii teritoriilor şi corectării dezechilibrelor regionale.
Chestiunea convergenţei economice şi sociale în cadrul Uniunii este fundamentală pentru a evita apariţia diviziunilor şi a face faţă provocărilor modernităţii, precum şi pentru a răspunde dereglărilor globalizării. Franţa susţine ideea unei Europe mai protectoare, în special în plan social, a unei Europe care să promoveze accesul tinerilor la locuri de muncă şi dezvoltarea rurală. Coeziunea Europei este condiţia unei integrări mai puternice.
AGERPRES: Cât de important este Sezonul România-Franţa 2018 — 2019 pentru relaţia bilaterală şi ce puteţi spune despre rezultatele de până acum ale eforturilor de a realiza această amplă manifestare?
Michele Ramis: Sezonul Franţa-România va fi o ocazie unică pentru a dezvolta proiecte care reunesc tradiţia, inovaţia şi modernitatea şi pentru a reînnoi paleta schimburilor noastre vizând publicul larg, în special generaţia tânără, şi va avea o cât mai mare acoperire teritorială în ţările noastre. De altfel, am efectuat recent o vizită la Timişoara, viitoare capitală europeană a Culturii, un oraş foarte implicat în pregătirea acestui sezon. Va fi un sezon multidisciplinar care va acoperi domenii precum artele, literatura, ştiinţele, problematica formării, francofonia, cooperarea economică, sportul, gastronomia şi, chiar mai mult decât atât, dimensiunea digitală va fi, de asemenea, inclusă în acest sezon. Iată, o paletă largă de domenii care vor duce la o dezvoltare fără precedent a relaţiilor noastre bilaterale şi la o abordare reciprocă nouă.
AGERPRES: România va deţine preşedinţia Consiliului UE în 2019, tema despre care aţi vorbit atât cu preşedintele Iohannis, cât şi cu ministrul român de Externe. Care este expertiza cu care Franţa poate veni în sprijinul României pe această temă?
Michele Ramis: Franţa susţine România pentru ca prima preşedinţie română a Consiliului Uniunii Europene să fie încununată de succes. Această preşedinţie va avea loc într-o perioadă cu mize importante pentru Uniunea Europeană şi am propus României, care a şi acceptat, un parteneriat ambiţios cu Școala Naţională de Administraţie din Franţa pentru a contribui la formarea înalţilor funcţionari din administraţia română responsabili de problematica europeană.
AGERPRES: România ar putea deveni, prin intermediul investiţiei Airbus, unul dintre importanţii furnizori de securitate în Europa?
Michele Ramis: Airbus şi companiile din industria românească au dezvoltat o colaborare strânsă, care duce la crearea de locuri de muncă, la dobândirea de noi cunoştinţe şi la operaţiuni de export pentru România. Acest parteneriat vine în completarea eforturile noastre comune pentru consolidarea securităţii şi apărării europene.
AGERPRES: Care credeţi că este rolul României în domeniul securităţii europene? Vorbim despre securitate transfrontalieră, securitate cibernetică.
Michele Ramis: România, prin situaţia sa geografică, prin competenţele sale, prin sprijinul puternic acordat proiectului european, are un rol esenţial de jucat în securizarea frontierelor, în lupta împotriva terorismului, a criminalităţii informatice şi a diferitelor forme de trafic care afectează Europa.
AGERPRES: Care consideraţi că sunt provocările Franţei în acest moment, în context european şi mondial?
Michele Ramis: Preşedintele Macron a ţinut un discurs la Versailles în faţa Parlamentului la data de 3 iulie, pentru a prezenta viziunea sa. În faţa constrângerilor privind mondializarea şi a necesităţii reformelor, preşedintele Franţei a reamintit că principiul realităţii nu este un obstacol în calea optimismului şi că suntem obligaţi să găsim soluţii creative. Împreună cu partenerii noştri, trebuie să facem faţă provocărilor legate de securitate, în special să prevenim ameninţările teroriste, să facem faţă provocărilor pieţei de muncă, competitivităţii şi domeniului digital. Trebuie să relansăm proiectul european, a cărui valoare adaugată este esenţială în toate aceste domenii. Pe planul luptei împotriva schimbărilor climatice, Franţa va apăra Acordul de la Paris, care este ireversibil, şi va face tot ce îi stă în putere pentru a angrena partenerii săi în punerea în practică a acestui acord.
AGERPRES: Lupta anticorupţie din România este cunoscută şi urmărită în plan extern. Cum vedeţi situaţia statului de drept în România?
Michele Ramis: România este, ca şi Franţa, parte a instrumentelor internaţionale în materie de luptă împotriva corupţiei: Convenţia ONU, convenţiile Consiliului Europei. Comunitatea internaţională s-a dotat, în 20 de ani, cu o arhitectură robustă, constând dintr-un arsenal de norme şi dispozitive de evaluare, completate de standarde internaţionale de luptă internaţională împotriva spălării de bani. Aceste tratate au permis o întărire a statului de drept, a practicilor şi atitudinilor. Este o mişcare graduală, dar ireversibilă, care vizează întreaga lume. Și cu atât mai mult, în cadrul Uniunii Europene, care s-a construit pe adeziunea la întâietatea legii şi a normei împărtăşite. România a făcut progrese importante în materie de justiţie şi trebuie să le păstreze. România va asigura preşedinţia Consiliul Uniunii Europene în primul semestru din 2019, este o responsabilitate care impune exemplaritate.
AGERPRES: Aţi declarat într-un interviu anterior că statutul de femeie poate fi un avantaj. Care ar fi, în opinia dumneavoastră, avantajele de a fi femeie în diplomaţie?
Michele Ramis: În diplomaţie, femeile au fost mult timp o minoritate, deoarece această meserie comportă constrângeri puternice şi pentru că unele subiecte au fost mult timp considerate apanajul bărbaţilor, mă gândesc, în special, la subiecte de apărare şi securitate. Dar o minoritate poate să îşi transforme slăbiciunea în putere. În experienţele mele din trecut, faptul că sunt femeie m-a ajutat în negocierile pe teme tehnice sau foarte politice compuse aproape exclusiv de bărbaţi, din cauza surprizei legate de prezenţa mea care a putut ajuta la o exprimare liberă. Eu cred mai ales că femeile au o contribuţie vitală la rezolvarea crizelor, abordarea lor poate fi diferită şi complementară cu cea a bărbaţilor, combinând fermitatea şi spiritul conciliant. În viaţa lor personală şi de familie, femeile sunt obligate să rezolve ecuaţii complexe şi uneori fără soluţie, să facă imposibilul posibil şi acest lucru le dă atuuri enorme în viaţa lor profesională.
Diplomaţia franceză a făcut multe eforturi pentru a promova rolul femeilor în funcţii de conducere şi numărul de ambasadoare a crescut în mod substanţial. Astăzi, paritatea se înscrie în bunele uzanţe şi a înregistrat un progres vizibil. Poate, în parte, am pierdut statutul nostru de excepţie. Dar prezenţa noastră a schimbat metodele de lucru ale diplomaţiei spre o mai bună conciliere între viaţa profesională şi cea privată în beneficiul tuturor, al femeilor şi al bărbaţilor.
Eu sunt cel de-al 25-lea ambasador al Franţei în România şi prima femeie care deţine această poziţie. Voi vedea, poate, lucrurile printr-o prismă diferită. Oricum, eu sunt fericită să dedic entuziasmul şi energia mea aprofundării relaţiei franco-române.
AGERPRES: Care sunt primele dumneavoastră impresii despre România?
Michele Ramis: De la sosirea mea, nu am avut decât sentimente pozitive. M-au impresionat primirea călduroasă şi puterea francofoniei, care-mi permit să lucrez cu mare uşurinţă, aprofundând în acelaşi timp învăţarea limbii române. M-a cucerit frumuseţea tradiţiilor şi am avut ocazia să descopăr un frumos aspect, cel referitor la arta şi istoria iei, la un eveniment organizat de Institutul Cultural Român şi Muzeul Naţional de Artă al României, unde am avut plăcerea de a purta o rochie creată de Liliana Țuroiu, preşedintele ICR. Vor veni în curând şi emoţiile muzicale odată cu Festivalul Enescu, în luna septembrie, la care vor participa artişti de renume, printre care numeroşi artişti francezi. Pentru că ambasadorii Franţei se succed, dar unele înclinaţii rămân. Muzica contribuie la pace şi prietenie şi va fi onorată şi în timpul mandatului meu.
