Ca în fiecare an de 14 iulie, Ziua Naţională a Franţei suscită maximum de interes, nu numai pentru francezi, dar şi pentru europeni, prin anvergura manifestărilor organizate. Anul acesta, ziua de 14 iulie este plasată sub semnul a 70 de ani de la eliberarea ţării de sub ocupaţia nazistă. Printre invitaţii de onoare, care vor asista la parada militară, anul acesta este prezent preşedintele Mexicului, Enrique Pena Neto, ţara sa participând cu trupe la operaţiuni de menţinerea a păcii în Haiti şi Sahara occidentală. Până acum, în conformitate cu principiile diplomaţiei mexicane, această ţară nu se implica în conflicte în afara frontierelor sale. 149 de cadeţi şi cinci ofiţeri ai armatei mexicane vor deschide defilarea pe Champs Elysee. Un omagiu va fi adus militarilor care combat proliferarea virusului Ebola în Africa, iar pentru a marca a 70-a aniversare de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial o escadrilă de avioane va desena pe cerul parizian „Croix de Lorraine”, simbolul Franţei libere. Cea de-a patra ceremonie prezidată de Francois Hollande este considerabil afectată de atentatele de la Charlie Hebdo şi Hyper Cacher, din luna ianuarie. Dacă până acum n-au descins în Champs Elysee, de această dată unităţile de elită ale poliţiei franceze (RAID şi BRI), dar şi ale Jandarmeriei (GIGN) vor defila ca o consideraţie deplină pentru activitatea lor. Unităţi ale armatei franceze şi un întreg arsenal de luptă vor trece pe sub privirile parizienilor în dorinţa de a galvaniza încrederea în eforturile care se fac în lupta contra terorismului. Din cauza planului Vigipirate, măsurile de securitate sunt extreme. Programul manifestărilor zilei de astăzi cu concerte în aer liber, dar şi show-ul pitotehnic nocturn, devenit un ritual, va mai cuprinde şi tradiţionalul, de acum, interviu al preşedintelui Francois Hollande, acordat la Palatul Elysee.
