Solicitările CE pentru România: nici o graţiere prezidenţială şi amânarea numirilor în justiţie până după referendum

0
127

Comisia Europeană a dat, ieri, publicităţii, lista cerinţelor faţă de România, între acestea figurând lipsa oricărei graţieri prezidenţiale, nici o numire în posturile de procuror general al României şi de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Potrivit listei, prezentată de RFI, acestea sunt următoarele: 1. Respectarea statului de drept şi a independenţei sistemului judiciar (aflat deasupra intereselor partidelor politice) – prin reinstaurarea atribuţiilor Curţii Constituţionale de a verifica inclusiv constituţionalitatea deciziilor adoptate de Parlament: abrogarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 38; reinstaurarea regulii majorităţii necesare pentru validarea rezultatelor referendumului (jumătate plus unu din numărul celor înregistraţi pe listele electorale): abrogarea OUG nr. 41; renunţarea la folosirea de ordonanţe de urgenţă în cazul unor decizii care afectează statutul instituţiilor fundamentale ale statului ori Constituţia şi în situaţii care nu prezintă urgenţă; evitarea utilizării publicării selective în Monitorul Oficial pentru a urmări scopuri politice şi, mai ales, pentru a evita decizii judiciare; conformarea imediată în faţa tuturor deciziilor Curţii Constituţionale; angajamentul autorităţilor publice de a respecta independenţa sistemului judiciar şi evitarea criticării acestor decizii judiciare. La punctul doi, numit  redarea încrederii, Comisia solicită autorităţilor române numirea unui Avocat al Poporului care să se bucure de sprijinul majorităţii partidelor politice, printr-un proces de numire transparent şi obiectiv; nici o numire în posturile de procuror general şi procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sub actuala preşedinţie: proceduri publice şi transparente şi liste deschise pentru oricine, selecţii bazate pe criterii de profesionalism şi integritate şi de palmares în domeniul luptei anti-corupţie; nici o graţiere prezidenţială în cursul actualei preşedinţii; numirea unor miniştri împotriva cărora să nu fi fost formulate decizii că nu respectă criteriile de integritate. Obligaţia celor care nu respectă aceste criterii să părăsească posturile; demisia membrilor Parlamentului care au primit decizii finale privind incompatibilitatea, conflictul de interese sau corupţie la nivel înalt.