Titu Georgescu: Confesiuni biografice!

0
713

titu georgescuSe lansează, astăzi, în clădirea centrală a Universităţii din Craiova, cartea „Un om, un istoric, un destin – Omagiu profesorului Titu Georgescu” (Ed. Fântâna lui Manole – Rm. Vâlcea, 2016), o ediţie alcătuită şi îngrijită de Ileana Georgescu şi Gheorghe Dumitraşcu. Evenimentul este circumscris manifestărilor prilejuite de împlinirea a 70 de ani de la înfiinţarea Universităţii din Craiova şi are o încărcătură emoţională, nu doar eminamente academică. Şi iată de ce: prof. univ. dr. doc. Titu Georgescu, din bună croială intelectuală, istoric de referinţă, a fost rectorul Universităţii din Craiova, în perioada 1971-1974, punându-şi covârşitor amprenta asupra calităţii întregului proces de învăţământ universitar, într-un moment de detentă al mediului academic din Bănie, exprimat prin zece facultăţi, circa 6.000 de studenţi şi 400 de cadre didactice. Este vorba de un moment „bun” al Universităţii din Craiova. Plecat din Corabia natală, cu un liceu serios la Mânăstirea Dealul, care îi va induce rigoarea academică, de mai târziu, în orice demers, prof. univ. dr. Titu Georgescu s-a distins, mereu, prin rafinament intelectual, comportament afabil, bună cumpănire a lucrurilor, lăsând o agreabilă amintire. Din 1975 va deveni prorector al Universităţii Bucureşti, unde curând va avea probleme cu bănuiala de simpatizant al mişcării transcedentale, dar va preda la facultăţile de Drept, Filosofie şi Istorie până în 1994, când se va pensiona pentru „limită de vârstă şi vechime”. A avut o laborioasă activitate de cercetare, pe multiple planuri – 35 de cărţi, peste 300 de articole la reviste de specialitate, precum Anale de istorie, Magazin istoric, unde a fost fondator şi îndrumător ştiinţific, dovedindu-se mereu deschis „lumii civilizate”. A făcut parte din organizaţii de profil, precum Comisia română de istorie militară, Comitetul naţional al istoricilor din România, Comisia naţională UNESCO pentru România, Comisia internaţională pentru învăţarea istoriei (Bruxelles-Lausanne), Academia de ştiinţe sociale şi politice, Asociaţia de Drept internaţional şi Relaţii internaţionale (ADIRI) etc. Ca tânăr istoric a studiat (1966-1967) la Sorbona, audiind cursuri cu profesori şi cercetători de renume, preocupat fiind de istoria modernă şi contemporană a României în arhivele naţionale ale Franţei. Nu s-a sfiit să întreţină legături cu înalţi prelaţi ai bisericii, precum Mitropolitul Olteniei, Nestor Vornicescu. Evenimentul de astăzi, sub egida Facultăţii de ştiinţe sociale, Institutul de ştiinţe socio-umane „C.S. Nicolăescu Plopşor”, Forumul cultural al Râmnicului, constituie un gest de recunoştinţă pentru bogata activitate didactică şi ştiinţifică, a celui care a fost o personalitate erudită, dotată cu harul oratoriei elocvente şi, peste toate, un om de mare omenie. Confesiunile sale biografice sunt seducătoare la lectură. Au substanţă şi mai ales mesaj. A văzut mereu, mai departe, decât vedeau alţii, probând cu discreţie un patriotism de cea mai bună calitate, impunând respectul de rigoare.