Potrivit ultimelor date statistice publicate, ieri, de Institutul Naţional de Statistică, ţara noastră, la capitolul numărul populaţiei, a mai pierdut peste 8.000 de persoane, atât cât indică sporul natural negativ aferent lunii aprilie 2017. Exodul tinerilor, dar şi al celor trecuţi de 40-45 de ani în căutarea unui trai mai bun în afara graniţelor, îmbătrânirea accentuată provocată de o natalitate scăzută sunt elemente reale, ce se vor amplifica şi vor deveni una dintre marile probleme ale României.
Mişcarea naturală a populaţiei, în luna aprilie 2017, a fost analizată de specialiştii Institutului Naţional de Statistică. Ieri au fost publicate ultimele date prelucrate. Astfel, numărul naşterilor şi cel al deceselor înregistrate în luna aprilie 2017 a scăzut faţă de luna martie 2017. Tot în luna aprilie 2017, numărul căsătoriilor a fost semnificativ mai mare comparativ cu cel din martie 2017, iar numărul divorţurilor a scăzut faţă de martie 2017. Numărul deceselor copiilor sub un an s-a menţinut constant în aprilie 2017 comparativ cu martie 2017.
Scăderea este justificată prin exodul populaţiei
Dar, atenţie, în luna aprilie 2017 s-a înregistrat naşterea a 12.453 copii, cu 2.598 mai puţini decât în martie 2017! Un indicator exact acesta, de vreme ce tinerii pleacă în afara ţării, în număr aşa de mare. Numărul persoanelor ale căror decese au fost înregistrate în aprilie 2017 a fost de 20.829, cu 1.642 mai puţine decât în martie 2017. Sporul natural a fost negativ în aprilie 2017, decedaţii având un excedent faţă de născuţii-vii cu 8.376 persoane!
Mai mult, numărul deceselor copiilor cu vârsta sub 1 an în aprilie 2017 a fost de 108 copii, identic cu cel înregistrat în luna anterioară. Tot în luna aprilie 2017, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 9.737 căsătorii, cu 4.309 mai multe decât în luna martie 2017. Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr. 202/2010 a fost de 2.606, cu 85 mai puţine decât în luna martie 2017. Numărul născuţilor-vii a fost mai mic cu 2.600 în luna aprilie 2017, faţă de aceeaşi lună din 2016, iar numărul persoanelor care au decedat a fost mai mic faţă de luna aprilie 2016.
Sporul natural a fost negativ atât în luna aprilie 2017 (-8.376 de persoane), cât şi în luna aprilie 2016 (-5856 de persoane). Numărul copiilor cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 3 mai mic în luna aprilie 2017, decât cel înregistrat în aprilie 2017. Numărul căsătoriilor a fost, în aprilie 2017, cu 4.554 mai mare decât în aceeaşi lună din anul precedent. Prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr. 202/2010 s-au pronunţat cu 9 divorţuri mai puţine în luna aprilie 2017, decât în aprilie 2016.
11.000 de pensionari mai puţini, la ultima strigare
INS a mai stabilit, ieri, că în trimestrul I din 2017, comparative cu trimestrul IV din 2016, numărul de pensionari a scăzut cu 11.000 de persoane. Astfel, s-a stabilit un număr mediu de pensionari de 5.234.000 de pensionari. Mai mult, tot în primul trimestru din 2017, pensia medie lunară a fost de 1.016 lei, mai mare cu 6,1% decât în trimestrul precedent.
Mărirea provine din faptul că începând cu 1 februarie 2017, lonform Legii nr.2/2017, venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 de lei – până în februarie 2017, pragul era de 1.050 de lei – iar pentru persoanele fizice cu venituri din pensii, contribuţia la asigurări sociale de sănătate se suportă de la bugetul de stat. Mai mult, de la 1 martie 2017, conform OUG nr. 2/2017, nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari este de 520 de lei.
Decalaje uriaşe între regiuni
Un alt indicator care arată cât de divizată este România este cel al raportului dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor. Acest raport este, la nivelul României, de 9 la 10. Dar, cum era de aşteptat prezintă variaţii majore în profil teritorial, de la numai 5 pensionari la 10 salariaţi în Bucureşti, la 17 pensionari a 10 salariaţi în judeţul Teleorman.
Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă depăşind 450 de lei – 790 de lei în judeţul Giurgiu, faţă de 1.246 de lei în Bucureşti. Pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară (99,9%) în numărul total de pensionari. Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 89,3% în totalul celor de asigurări sociale. Pe categorii de pensii, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a fost preponderant (75,5%) în cadrul pensionarilor de asigurări sociale. Cei cuprinşi în categoriile de pensii anticipată şi anticipată parţial au reprezentat 1,9%.
Preţurile la alimente au crescut
La declinul demografic se adaugă şi creşterea ratei anuale a preţurilor din ultimele 12 luni, cu 0,6%. Cele mai mari creşteri ale inflaţiei au fost la mărfurile alimentare (+0,5%).
Sunt înregistrate scăderi semnificative ale câştigului salarial mediu net în câteva ramuri de activitate: cu 18,9% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, respectiv cu 12,6% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice; între 5,5% şi 7,5% în fabricarea produselor din tutun, extracţia minereurilor metalifere, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice; între 3,0% şi 4,0% în tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea de mobilă, industria metalurgică, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice. În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (-3,4%) şi administraţia publică (-0,7%). Câştigul salarial mediu net a crescut uşor în sănătate şi asistenţă socială (+0,9%) comparativ cu luna precedentă.
