Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), condus de premierul Recep Tayyip Erdogan, a obţinut o victorie aşteptată la alegerile legislative de duminică, 12 iunie a.c., în Turcia. După numărarea a 94% din voturi, potrivit canalului de televiziune CNN-Turk, AKP, aflat la putere din 2002, a înregistrat 50,4% din voturi, ceea ce îi conferă posibilitatea de a forma singur viitorul guvern. De asemenea, AKP deţine o majoritate în Parlamentul de la Ankara, de 326 de deputaţi, din 550 de locuri. Partidul Popular Republican, principala forţă a opoziţiei, a sosit pe locul doi, cu 25,9% din voturi, şi 135 de deputaţi, urmat fiind de Partidul Acţiunii Naţionaliste (MHP), cu 13% şi 54 de locuri. Peste 50 de milioane de alegători, dintr-o populaţie de 73 de milioane, s-au pronunţat duminică pentru reînnoirea Parlamentului. Secţiile de votare s-au închis la ora locală 17. Mai multe persoane, inclusiv poliţişti, au fost rănite în confruntările premergătoare scrutinului, îndeosebi la Ankara şi în sud-estul ţării, unde populaţia majoritară este kurdă, a menţionat agenţia Anatolia. Premierul Recep Tayyip Erdogan a mizat în campania electorală pe „sănătatea economiei Turciei”, actualmente a 17-a a lumii, cu o creştere „a la chinoise” de 8,9% în 2010 şi o inflaţie controlată de aproximativ 6%. Opoziţia a denunţat autoritarismul în creştere şi încălcarea libertăţilor fundamentale, în particular arestările de jurnalişti. De altfel, Turcia înregistrează un deficit de democraţie, sistematic reproşat de organismele internaţionale. AKP n-a obţinut, însă, majoritatea calificată jinduită, de 2/3, care îi permitea modificarea Parlamentului, fără a fi nevoită să consulte Opoziţia, cum prevede Constituţia moştenită, după lovitura de stat din 1980. Mai mult, AKP deţine sub 330 de deputaţi, necesari pentru promovarea referendumului prin care să fie amendată legea fundamentală. Recep Tayyip Erdogan a promis o nouă Constituţie, care să se bazeze pe principii democratice şi pluraliste, dar detractorii săi au denunţat tendinţele autocratice şi ambiţia de a deveni şef de stat, într-un regim prezidenţial. Confruntată cu coaliţii instabile şi guverne trecătoare, Turcia s-a stabilizat politic şi economic sub conducerea lui AKP, care a reuşit cantonarea armatei în cazărmi şi afirmarea actorilor politici. Dar, deocamdată, perspectivele de aderare la UE rămân îndoielnice, din cauza opoziţiei Franţei şi Germaniei. Pe de altă parte, Ankara joacă un rol major în Orientul Mijlociu, şi constituie chiar un model de dezvoltare democratică pentru statele din regiune.
