Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, chemată să dea socoteală la Bruxelles cu privire la „performanţele” ministerului pe care îl conduce, a refuzat dialogul cu membrii Comisiei pentru Dezvoltare Regională. Elena Udrea a fost invitată să participe marţi, 12 aprilie, la o întâlnire în Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European (REGI), unde a fost chemată să prezinte raportul cu privire la „performanţele” ministerului pe care îl conduce. Cu toate acestea Elena Udrea, într-un gest fără precedent, a refuzat dialogul cu eurodeputaţii din Comisia REGI, deşi conform agendei Ministrului, publicată pe site-ul oficial, se afla marţi la Bruxelles pentru o întâlnire cu Comisarul Johannes Hahn şi Comisarul Antonio Tajani.
Prezentarea raportului Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului de către Elena Udrea, ar fi trebuit să aibă loc la câteva zile de la organizarea unei conferinţe la Bucureşti, pe tema Politicii de Coeziune a Uniunii Europene, unde s-a subliniat faptul că România îşi consolidează poziţia de codaş în absorbţia fondurilor politicii regionale, conform tuturor evaluărilor, începând din anul 2007 până în prezent, conferinţă la care de asemenea, Ministrul Elena Udrea a refuzat să participe. Eurodeputatul PSD, Victor Boştinaru, membru în Comisia REGI, a declarat că Ministrul Elena Udrea sfidează Parlamentul European în aceeaşi măsură în care PDL sfidează Parlamentul României: „În condiţiile în care reprezentantul Guvernului României prezent la dezbatere, a declarat că nu poate vorbi decât despre anumite subiecte, putem trage singuri concluziile asupra priorităţilor acestei guvernări. Răspunsurile Secretarului de Stat, Răzvan Murgeanu, au fost cel mai adesea incomplete, superficiale sau au ocolit de-a dreptul conţinutul întrebărilor, accentuând percepţia de ţară cu mari dificultăţi în implementarea Politicii de Coeziune. Însă, atunci când Ministrul Elena Udrea absentează nemotivat de la o dezbatere foarte importantă şi unde există o confirmare din partea ei, colegii din Comisia REGI au interpretat absenţa Ministrului ca o ofensă adusă Parlamentului European, ca un refuz al dialogului care ar fi putut să o pună într-o situaţie incomodă atunci când ar fi fost întrebată asupra situaţiei alarmante privind absorbţia fondurilor europene. Un număr mare de eurodeputaţi, din toate Grupurile politice au apreciat că acest gest era ultimul pe care o ţară ca România şi l-ar fi putut permite, în contextul în care, ţara noastră are nevoie de prietenia şi sprijinul Parlamentului European în menţinerea Politicii de Coeziune ca prioritate a Uniunii.”
„Absorbţia fondurilor europene nu este o prioritate a Guvernului României”
Victor Boştinaru declara vineri, 8 aprilie că România riscă să piardă beneficiile aderării la Uniunea Europeană prin absorbţia fondurilor politicii regionale, în ciuda discursului oficial de la Bucureşti, conform căruia absorbţia fondurilor europene este prioritatea zero. Prezentând ultimele rapoarte ale Comisiei Europene în ceea ce priveşte plăţile efective pentru Instrumentele Structurale, eurodeputatul Victor Boştinaru a subliniat faptul că cifrele dezmint ipoteza conform căreia absorbţia fondurilor europene este o prioritate a Guvernului României. Declaraţia eurodeputatului a fost făcută în cadrul conferinţei internaţionale „Politica de coeziune a Uniunii Europene – modele pentru dezvoltarea României”, eveniment organizat de Victor Boştinaru şi eurodeputata PNL, Ramona Mănescu.
„România ar putea folosi ca sursă de inspiraţie modelele de succes din alte ţări”
Structurată în trei secţiuni, conferinţa internaţională a plecat de la constatarea ratei de absorbţie extrem de scăzute a fondurilor europene în România, în timp ce potenţialul de dezvoltare oferit prin Politica de Coeziune continuă să fie slab exploatat. Astfel, conferinţa şi-a propus să identifice: cauzele acestei incapacităţi cronice, măsurile care se impun şi modelele de urmat pentru dezvoltarea României prin Politica de Coeziune a Uniunii Europene. „Astăzi, când evaluăm importanţa atribuită politicii de coeziune de către România prin intermediul resurselor umane şi economice alocate, putem vedea cu uşurinţă cu cât de puţină importanţă este tratată această politică. Cred că, acum, trebuie să schimbăm această atitudine şi România ar putea folosi ca sursă de inspiraţie modelele de succes adoptate în alte ţări, dar şi aşa-numitele „cele mai bune practici”. Schimbul de bune practici ar trebui ulterior să aibă loc şi în interiorul ţării, folosind ca exemple modele de succes româneşti” a conchis Victor Boştinaru.
