Dumitru Preda şi Alexandru Ghişa, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe au prezentat ieri, la Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova, trei volume cu documente diplomatice ce vizează relaţiile internaţionale ale României în secolului trecut. Este vorba despre „România la Conferinţa de Pace de la Paris 1919-1920” (volumul I, 1 decembrie 1918 – 28 iunie 1919) – o ediţie realizată de Dumitru Preda, Ioan Chiper şi Alexandru Ghişa, apărut anul trecut, la Editura „Semne”, în Seria „Eveniment”; „România – Republica Federală Germania” (volumul I – Începutul relaţiilor diplomatice 1966-1967) – de Claudiu Florian, Dumitru Preda şi Ottmar Traşcă (Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2009); „1968. Primăvara de la Praga. Documente diplomatice ianuarie 1968 – aprilie 1969” – ediţie alcătuită de Dumitru Preda şi publicată în 2009 la Fundaţia Europeană „Titulescu”. Toate cele trei lucrări au apărut sub egida Ministerului Afacerilor Externe, Direcţia Arhivelor Diplomatice, unele în Seria „Relaţii bilaterale”, iniţiată în 1999 şi coordonată de prof. univ. dr. Dumitru Preda. La eveniment au fost prezenţi atât profesori universitari cât şi studenţi de la Facultatea de Istorie a Universităţii din Craiova.
«Am venit la Craiova cu câteva din ultimele realizări, în domeniul relaţiilor internaţionale, în două din seriile care le-am iniţiat personal în urmă cu peste 11 ani. Atunci eram director al Arhivelor Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, serii pe care le-am realizat în colaborare cu o parte din colegi. Toate aceste volume includ documente, care sunt publicate în limba originală. Toate sunt ediţii critice şi doar nu o simplă transcriere de documente”, a precizat prof.univ.dr Dumitru Preda.
Cărţile vor fi publicate şi online
Cele trei volume vor fi publicate în perioada următoare şi în mediul online, astfel încât să permită accesul tuturor celor interesaţi de istoria românească. Fiecare volum conţine documente substanţiale care prezintă practic evenimente, personalităţi şi scot în evidenţă rolul diplomaţilor români în perioade cruciale ale istoriei româneşti.
„Sunt multe învăţăminte de tras din aceste volume. De aceea, după ce parcurgeţi documentele într-o primă fază, trebuie mers până la modul de redactare, modul de punere a problematicii. Au fost oameni care au avut o excelentă pregătire profesională. Au avut un spirit patriotic real şi nu declarativ. Au căutat să se pună dincolo de slăbiciunile sistemului politic intern. Sistemul politic românesc nu a fost totdeauna nici solidar, nici numai cu rezultate pozitive. Viaţa de azi ne demonstrează acest lucru. Dar este important că s-a găsit, dincolo de aceste slăbiciuni, resurse interioare prin capacitatea unor personalităţi care au fost promovate la conducerea diplomaţiei române şi apărarea interesului naţional. În fond, noi vrem să dovedim prin acestea că poporul român are capacitatea de a se redresa după momente dificile. Spunea Iorga undeva „Am reuşit să devenim ce am fost şi vom şi mai mult”, ceea ce înseamnă că avem forţe creatoare, pe care unii încearcă astăzi să le diminueze. Ca istorici, care am trecut prin faze de cercetare şi apoi de analiză şi de reflecţie, trebuie să găsim în noi înşine aceste resurse de creaţie în folosul şi în păstrarea valorilor româneşti» a mai spus profesorul Dumitru Preda.
