Ieri, s-au împlinit 300 de ani de la semnarea Tratatului de la Luţk (13 aprilie 1711) între Petru cel Mare al Rusiei şi Dimitrie Cantemir, pentru lupta comună împotriva Imperiului Otoman. Se încerca astfel scoaterea Moldovei de sub suveranitatea turcească. În urma Bătăliei de la Stănileşti, planul a eşuat. După trei secole de la acest eveniment, manuscrise ale lui Dimitrie Cantemir din arhiva Imperiului Rus au cunoscut lumina tiparului, în 12 volume, denumite „Integrala Manuscriselor Cantemir”. Opera a fost lansată, ieri, la Secţia de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei din Craiova, în prezenţa cadrelor didactice universitare şi a studenţilor. Prin prisma acestor documente, istoricii încearcă să aducă mai multe date despre omul, cărturarul şi domnitorul Dimitrie Cantemir, dar să explice şi de ce a avut legături atât de strânse cu Petre cel Mare.
„Manuscrisele Cantemiriene sunt cel mai important proiect pe care şi l-a putut propune cineva şi sunt convins că va avea şi impactul necesar, şi noi vom fi în stare să înţelegem mai bine atât epoca Dimitrie Cantemir, cât şi acest adevărat savant de talie, nu numai europeană, ci şi mondială”, a precizat prof.univ. dr.Sorin Damean, şeful Catedrei de Istorie din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Sociale a Universităţii din Craiova.
Cercetările vor continua
La acest eveniment, prof. Constantin Barbu, directorul Institutului de Studii Cantemiriene, implicat direct în publicarea manuscriselor a prezentat şi faximilul color după Tratatul de la Luţk. „După 300 de ani avem, pentru prima dată, faximilul color după Tratatul de la Luţk şi pe ultima pagină este pecetea Rusiei şi semnătura lui Petru cel Mare. Vom avea nevoie mereu de acest tratat pentru că niciodată graniţele României nu sunt sigure din cauza celor dinăuntru, nu din cauza celor din afară”, a precizat prof. Constantin Barbu. Potrivit acestuia, cercetările pentru perioada Cantemir vor continua. La Moscova mai sunt 13 manuscrise, iar în Sankt Petersburg 1.308 pe care istoricii vor să le scoată la lumină.
