Dacă English Park-ul din centrul Craiovei, opera arhitectului Contantin Iotzu, datând din perioada interbelică, rămâne sau nu o bijuterie vegetală se poate discuta, cu destule argumente pro şi contra, în schimb nu-i pot fi puse la îndoială valenţele de inspirată şi oportună oază de verdeaţă, circumscrisă unui perimetru 4.670 mp, străjuită fiind de impunătoarea statuie a domnitorului A. I. Cuza, realizată de sculptorul Rafaello Romanelli. Cuprinzând o colecţie precumpănitoare de arbori şi arbuşti ornamentali, într-un aranjament plăcut ochiului, graţie unei inspiraţii a virtuoşilor dendrologi care se ocupă de acest cochet părculeţ al urbei, monotonia acestuia a fost deja spartă de înflorirea magnoliei ce vesteşte instalarea timidă a aşteptatului anotimp. Flori frumoase şi curate, aidoma zâmbetului adolescenţilor, s-au încumetat să apară, şi peste nu multă vreme vor exploda şi trandafirii porniţi în vegetaţie. Nota înflăcărată a florilor de magnolie, deloc pribege, sfidează aerul încă rece de dimineaţă, grăbite să apuce sărutarea de aur a căldurii. Corola lor umileşte paleta pictorului autentic şi uitaţi-vă niţeluş la trecerea prin English Park, fiindcă e primăvară şi se resimt deja şi alte semnale discrete. Se spune de botanişti, dacă mai are vreo relevanţă, că originile magnoliei – impetuoasă şi în alte zone verzi ale urbei – ar fi în China şi Japonia, adusă fiind în Europa acum vreo 2 secole, denumirea sa datorându-se directorului grădinii botanice din Montpellier, Pierre Magnol (1638-1715). Prin varietăţile ei numeroase are ca perioadă de înflorirere luna martie, la speciile precoce, dar şi iunie pentru speciile remontante. Paradoxal, puţin sensibilă la frig, deloc plăpândă, decorând prin policromia petalelor, a căror circumferinţă depăşeşte 10 cm, magnolia este considerată o minunăţie a naturii în debutul primăverii provocând surâsul. Chiar şi celor posomorâţi, convinşi că zilele nu mai au însemnătate. Mijeşte primăvara. Se spune că anul acesta magnolia a înflorit mai devreme în Downing Street 10 la reşedinţa premierului David Cameron, efect bineînţeles al condiţiilor climatice, ceea ce înseamnă că primăvara a sosit mai devreme. Sunt destule interpretări, dar se le lăsăm britanicilor. Ziua s-a lungit, e blândă, melancolia îşi caută trupuri în noi, şi zboară prin mugurii zilei vestea primelor ceasuri ale primăverii. Semn neîndoielnic al unui alt anotimp, în care cu urechea plecată poţi auzii cum plesnesc mugurii albi şi sângerii. Contemplaţi fie şi o clipă floarea de magnolie, acest dar al anotimpului. Şi o să resimţiţi inefabilul efluviu de parfum.
