Reprezentanţa Permanentă a României la Uniunea Europeană şi Ambasada României în Belgia, în cooperare cu vicepreşedintele grupului S&D din Parlamentul European Victor Boştinaru, au organizat la Bruxelles, sub egida Preşedinţiei române a Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), o expoziţie intitulată „Educaţia şi Memoria Holocaustului în România”. La eveniment au participat membri ai Parlamentului European, între care şi vicepreşedintele PE, Ioan Mircea Paşcu, şi europarlamentarul Viorica Dăncilă, diplomaţi şi reprezentanţi ai comunităţilor evreieşti. Printre invitaţi s-a aflat şi preşedintele comunităţii evreieşti din Craiova, acad. dr. Corneliu Sabetay, care a vorbit despre drama victimelor Holocaustului, dar şi despre românii „Drepţi între Popoare”, un titlu acordat de statul Israel în memoria martirilor şi eroilor care au contribuit la salvarea a sute de mii de vieţi în anii tulburi ai celui de-Al Doilea Război Mondial.
Mesajele transmise cu această ocazie de preşedintele Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA) – ambasadorul Mihnea Constantinescu, de Reprezentantul Permanent al României pe lângă UE – ambasadorul Luminiţa Odobescu, de coordonatorul UE pentru combaterea antisemitismului – Katharina von Schnurbein, ambasadorul Statului Israel la Uniunea Europeană – Aharon Leshno-Yaar, şi de vicepreşedintele grupului S&D din Parlamentul European – Victor Boştinaru, s-au focalizat asupra importanţei educaţiei şi păstrării memoriei victimelor Holocaustului, inclusiv a Holocaustului din România, precum şi a combaterii antisemitismului şi a discursului motivat de ură în mediul online.
Prin expoziţia vernisată, România doreşte să prezinte un model asumat de conduită în combaterea antisemitismului, negării Holocaustului, rasismului, xenofobiei, discriminării, activităţile organizate pe durata preşedinţiei române a IHRA fiind o sursă de inspiraţie pentru promovarea unei culturi europene a toleranţei.
„Scopul este de a nu uita şi a nu se mai repeta asemenea erori”
În istoria umanităţii, Holocaustul este sinonim cu exterminarea a 6 milioane de evrei, din totalul de 18 milioane, adică o treime din câţi se găseau în lume, la momentul respectiv. Deopotrivă au căzut victime ale acestui genocid copii, femei, bărbaţi şi bătrâni.
„Parcurgerea istoriei Holocaustului, a evenimentelor care s-au derulat în anii de prigoană fascistă, trebuie să facă fiecare tânăr de azi să cunoască adevărul. Scopul este de a nu uita şi a nu se mai repeta asemenea erori, dar şi de a nu păstra un sentiment de ură permanentă şi de a nu mai învrăjbi oameni din diverse popoare. După perioada neagră a legionarismului românesc cu victime din rândul întregului popor român, nu numai evrei, a urmat regimul fascist antonescian, care s-a remarcat prin pierderea a nenumărate vieţi omeneşti în lagărele din Transnistria. În acelaşi timp, guvernul fascist din Ungaria a pus capăt vieţii a peste 150 de mii de evrei din Transilvania trimişi în lagărele morţii”, a declarat acad. dr. Corneliu Sabetay, cu ocazia evenimentului ce s-a desfăşurat săptămâna trecută la Bruxelles.
Ziua Internaţională a Holocaustului este sărbătorită la data de 27 ianuarie, în amintirea eliberării ultimilor deţinuţi din lagărul de la Auschwitz, care a avut loc în urmă cu 72 de ani.
Români „Drepţi între Popoare”
După Al Doilea Război Mondial, evreii şi-au adus aminte de românii care şi-au riscat viaţa salvând mii de vieţi în timpul Holocaustului. Aceştia au fost numiţi „Drepţi ai Popoarelor”, titlu acordat de Yad Vashem, institutul înfiinţat în 1953, printr-o lege specială a Knesset. Până în vara anului 2004, această distincţie a fost acordată unui număr de 20.205 persoane. Printre românii care au primit acest titlu se numără Regina mamă Elena, remarcabilă prin curajul şi atitudinea de condamnare a deportărilor. A contribuit la salvarea a mii vieţi în Transnistria. Viorica Agarici a fost preşedinta Crucii Roşii româneşti în oraşul Roman. A ajutat supravieţuitori din „trenul morţii”, după pogromul de la Iaşi. Dr. Traian Popovici era un renumit avocat din Cernăuţi, primar al oraşului până în anul 1942. El a reuşit să împiedice deportarea a 19.000 de evrei. Raoul Şorban, un adevărat Oscar Schindler al Ardealului, a reuşit să joace un rol activ în salvarea vieţilor unor evrei care fie au încercat să intre în Regatul României pentru a se salva, fie au încercat să emigreze în Palestina. Pentru curajul său a primit titlul şi medalia de „Drept între Popoare” acordată de Institutul Yad Vashem.
