Grecia: Deputaţii aleg zona euro, strada se inflamează

0
254

Grecia a ales, duminică, să accepte planul de austeritate impus de creditorii săi, în scopul evitării falimentului şi rămânerii în zona euro, după un vot parlamentar în favoarea unui plan draconic, violent contestat de manifestanţi. După o dezbatere în procedură de urgenţă în Parlament, programul de austeritate a fost adoptat cu 199 de voturi, dintr-un total de 300 de parlamentari, din care 278 prezenţi, Guvernul de coaliţie socialisto-conservatoare contând efectiv pe 236 de voturi. Cu toate astea, peste 20 dintre cei 153 de deputaţi socialişti au votat împotriva proiectului, ei fiind  excluşi imediat din grupul parlamentar al PASOK, în urma unei decizii scrise a liderului formaţiunii, Giorgios Papandreou, adresată preşedintelui Parlamentului. La fel s-a întâmplat şi cu 21 de deputaţi de dreapta, excluşi prin decizia liderului Antonis Samaras, precum şi cu doi deputaţi ai partidului de extremă dreapta Laos (care s-a retras săptămâna aceasta din Guvern, în semn de protest faţă de măsurile drastice de ajustare a economiei greceşti), care au votat pentru program. Membrii Guvernului au avertizat asupra unui scenariu apocaliptic sau de haos pentru Grecia dacă deputaţii votau contra programului, adăugând că ţara lor poate fi declarată rapid nesolvabilă şi scoasă pe termen lung din zona euro. Haosul s-a instalat imediat pe străzile capitalei, violentele manifestări reunind 80.000 de persoane la Atena, potrivit poliţiei, cu peste 40 de incendii la clădiri sau instalaţii de tot felul, în conformitate cu o declaraţie a Departamentului de Protecţie a Cetăţeanului. Un butic de lux cu articole culinare a fost mistiut de flăcări, pompierii neputând accede la stingerea incendiului din cauza confruntărilor dintre poliţişti şi protestatarii mascaţi. La Salonic au participat 20.000 de oameni la proteste, imediat după aprobarea de către parlamentari a planului de austeritate. Clădirea Parlamentului a fost înconjurată de un cordon de protestatari, poliţiştii utilizând gaze lacrimogene pentru dispersarea acestora. Piaţa Syntagma s-a umplut de oameni, la apelul celor două sindicate principale din Grecia, GSEE şi Adedy, ambele afiliate stângii radicale. „Deputaţii se pregătesc să voteze măsuri care vor conduce la moartea Greciei (…) dar poporul nu va ceda”, a exclamat compozitorul Mikis Theodorakis, care s-a alăturat contestatarilor la Atena, chiar în faţa Parlamentului. În interiorul Parlamentului, ale cărui intrări erau păzite de circa 3.000 de poliţişti, dezbaterile au fost aprinse, marcate de incidente între guvernanţi şi opoziţia de stânga. Vizibil tensionat, ministrul Finanţelor, Evangelos Venizelos, care conduce de săptămâni negocierile cu creditorii ţării, a reamintit deputaţilor că programul trebuie adoptat duminică seara pentru evitarea falimentului. El a subliniat că Eurogrupul ar putea debloca, miercuri, în baza unui vot pozitiv în prealabil, al doilea vot de salvare a ţării, de 130 miliarde euro, şi reduce datoria, prin anularea a 100 miliarde euro. Înaintea votului, preşedintele partidului Noua Democraţie, Antonis Samaras, şi cel al Partidului Socialist PASOK, George Papandreou, au cerut membrilor lor să voteze planul de austeritate „cel mai dificil moment din istorie”. Premierul Lucas Papademos a condamnat actele de violenţă şi distrugere care au avut loc, subliniind: „Avansăm cu Europa şi moneda unică sau împingem ţara în sărăcie, faliment, marginalizare şi excludere din zona euro”. Chiar înaintea votului, miniştrii germani ai Finanţelor şi Afacerilor Externe au accentuat presiunea asupra Atenei. „Promisiunile Greciei nu sunt suficiente. Ei trebuie să aibă un nou program”, a declarat ministrul de Finanţe, Wolfgang Schauble. Planul de austeritate deschide calea spre o scădere bruscă a salariilor din sectorul privat, motiv pentru care sindicatele îl consideră unul de „înmormântare a societăţii”, în timp ce stânga radicală şi comunistă a reiterat apelul său la alegeri imediate. Acordul guvernamental, de joi, s-a soldat cu demisia a 6 membri ai Guvernului: doi socialişti şi patru aparţinând extremei drepte, LAOD, intraţi în coaliţie în luna noiembrie.