Portul din Bechet va schimba mult faţa localităţii. Primăria a început demersurile pentru preluarea acestuia şi pregătesc deja includerea lui într-un proiect urgent de modernizare, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Dolj. Primarul Gheorghe Ionele este decis să se implice în acest proiect, convins fiind că de aici vor veni bani pentru bugetul local şi, implicit, pentru dezvoltarea localităţii şi crearea de noi locuri de muncă. În paralel, se fac investiţii substanţiale pentru structura şcolară şi pentru imaginea oraşului, Bechetul fiind de pe acum o localitate care tinde să devină una dintre cele mai îngrijite din Dolj.
Pentru locuitorii din Bechet, podul peste Dunăre începe să devină cu adevărat punctul de rezistenţă al oraşului. Primăria a avansat cu demersurile şi ar urma ca, în acest an, să îl preia de la Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale Giurgiu şi să îl administreze. „Suntem în tratative cu preluarea portului, un lucru care ne interesează foarte mult. Noi singuri nu putem să dezvoltăm nimic aici şi îl vom prelua cu ajutorul Consiliului Judeţean Dolj”, spune primarul localităţii, Gheorghe Ionele. Preluarea acestui port este un lucru bun pentru localitate, susţin autorităţile, avantajul fiind acela că va aduce bani la buget. „Deschiderea portului de la Calafat ne va pune puţin în dificultate, în sensul că s-ar putea reduce traficul la noi. Dar vom fi şi noi căutaţi pentru că, dacă intră pe la Calafat, trebuie să meargă spre Sofia trecând prin Vidin, ori infrastructura de Vidin-Sofia este mai puţin bună. La noi, singurul impediment este valoarea taxei la feribot, pe care o aplică o firmă privată şi este în jur de 100 de euro”.
Nu s-a făcut nici o investiţie în port
Imediat după preluarea portului, Primăria Bechet se gândeşte să gestioneze mai bine banii care se încasează cu titlu de taxă portuară, în sensul ca o mare parte din fonduri să fie investită şi în modernizarea acestui punct de tranzit. „Decizia ministrului secretar de stat este ca aceste porturi să treacă în administrarea autorităţilor locale. Noi avem deja nişte hotărâri în acest sens. Existase un moment prielnic, dar nu s-a materializat. Acum am reuşit să ajungem la un rezultat numai cu sprijinul domnului preşedinte Ion Prioteasa. Iar dacă preluăm portul, taxa de tranzit portuar o vom aplica noi, ceea ce este extrem de bine pentru bugetul localităţii noastre”, a mai spus primarul Gheorghe Ionele. Potrivit acestuia, APDF Giurgiu, care a deţinut până acum administrarea acestui port, încasează vreo 7-8 miliarde de lei lunar. „Dar foarte important e că banii aceştia nu vin în judeţul nostru şi, mai mult, în acest timp nu s-a făcut nici o investiţie în port. Era de aşteptat ca să se investească puţin şi aici pentru că s-au luat mulţi bani. Dar nu s-a întâmplat nimic”.
Un buget de 4 miliarde de lei vechi
În acest moment, singurii bani de pe urma portului care intră la bugetul localităţii Bechet sunt cei care se colectează dintr-o taxă suplimentară pe care Primăria a instituit-o pentru tranzitarea unei porţiuni de drum. Primarul Gheorghe Ionele a explicat că suma nu este foarte mare deoarece nici taxa nu poate fi mărită, distanţa pe care o străbat TIR-urile fiind, la rândul ei, destul de mică. „Avem o porţiune de drum, care este a noastră şi pe care am pus şi noi o taxă de 2 euro la TIR. Dar nu a fost ceva bun, pentru că firma care aplică taxa de feribot a adăugat şi ea încă 2 euro. Pe aceşti bani ni-i virează apoi nouă, în contul Primăriei, la sfârşitul fiecărei luni. Trebuie să facem de aşa natură încât să îi încasăm noi fără nici un intermediar”, a mai spus edilul Bechetului. Bugetul localităţii de pe malul Dunării este, pentru acest an, de 4 miliarde de lei şi, în opinia primarului, administrarea portului „ne-ar salva foarte mult”.
Un pod peste Dunăre, în parteneriat public-privat
În perspectivă, se vorbeşte despre construcţia unui pod peste Dunăre, care să lege Bechetul de localitatea vecină, Oreahovo. Primarul Gheorghe Ionele susţine că acest proiect este încă de actualitate. Mai mult, partea bulgară, care ar urma să facă primele demersuri, a luat decizia finală de a implementa această lucrare în următoarea perioadă. „Când am fost la Bucureşti, la Ministerul Transporturilor, chiar era acolo şi ministrul Transporturilor din Bulgaria şi discuta problema podului de la Bechet. Acum câteva zile, Guvernul bulgar a luat decizia să construiască acest pod. Este şi o parte bună, pentru că vor să îl construiască în parteneriat public-privat”. Autorităţile spun că această variantă, a parteneriatului public-privat, este mai eficientă pentru localitate întrucât nu trebuie să contribuie cu bani, ci doar să pună infrastructura la dispoziţia unui eventual investitor. Totodată, primarul Bechetului a recunoscut că acest investitor nu există deocamdată. Până atunci însă, Primăria Bechet se va ocupa de construirea unei rute pe centură, care va avea 7 kilometri lungime şi va ocoli centrul oraşului. Investiţia se ridică la valoarea de 7,5 milioane de euro.
În 2015, tot oraşul va fi canalizat
Localitatea Bechet are, prin urmare, mari şanse de dezvoltare care sunt aşteptate de pe urma acestui port. Primarul Gheorghe Ionele a declarat că prioritatea lui este ridicarea gradului de civilizaţie pentru toţi locuitorii din Bechet. Acesta şi-a propus ca, până în 2015, să canalizeze integral localitatea, în privinţa alimentării cu apă potabilă lucrurile fiind mai avansate. «Am executat vreo 13 kilometri de reţea de canalizare, cu fonduri de la Ministerul Mediului. Avem şi pe Masterplan ceva. Doar ce au plecat de la Compania de Apă „Oltenia” şi ne-au transmis că avem staţie de epurare aici la Bechet şi urmează să o scoatem la licitaţie. Avem o problemă: dubla finanţare. Avem pe OUG 7 nişte bani pentru extinderea reţelei de apă şi există şi pe Masterplanul de apă al judeţului. Ne-am gândit să facem noi apa pe OUG 7, iar cei de la Ministerul Dezvoltării ne-au asigurat că ne vor da banii pentru această lucrare. Iar canalizarea va rămâne pe Masterplan. Şi, în felul acesta, vom avea 99% acoperire apă şi canal. Până acum avem doar 30%, iar în 2015 va fi peste tot».
Fonduri pentru reparaţii la şcoli
Primarul Gheorghe Ionele consideră că o atenţie deosebită trebuie să fie dată învăţământului. Bechetul are o structură şcolară bine închegată şi nu duce lipsă de elevi. Peste 800 de copii învaţă la şcoala primară şi la liceul din localitate. În cataloage sunt note mari, iar gradul de promovare la examenul de bacalaureat din anul trecut a fost de peste 60%. „Şcoala este foarte importantă şi noi avem copii foarte buni aici. De aceea, le-am asigurat toate condiţiile, lemne pentru încălzire. Mai avem de lucrat puţin la modernizare, pentru că au avut mulţi bani, dar nu au făcut nimic cu ei. Au schimbat acoperişul, culoarea, dar clasele liceului arată rău de tot”. Primarul spune că există un proiect mai vechi privind campusul şcolar, un proiect al Ministerului Educaţiei, care a fost început în 2008, dar apoi a fost abandonat. „După puţin timp lucrările s-au sistat şi nu s-a făcut mare lucru acolo, au turnat nişte fundaţii care au fost abandonate. Iar noi urmează să modernizăm măcar clasele”. Jumătate din cadrele didactice sunt navetiste, iar primarul susţine că are o relaţie foarte bună cu ei.
Stiri:
Se asfaltează drumurile din localitate
Primăria Bechet vrea să pună la punct drumurile care străbat toată localitatea. Anul trecut, s-a reuşit asfaltarea pentru o porţiune de 3 kilometri, iar în această primăvară se vor continua lucrările de reparaţii. Primarul Gheorghe Ionele a precizat că, la construcţia bugetului, sunt bani cu această destinaţie.
Demersuri pentru înfiinţarea unei Judecătorii
Autorităţile din Bechet fac demersuri insistente pentru înfiinţarea unei Judecătorii. Primarul Gheorghe Ionele susţine că există o hotărâre de Guvern care a fost dată în acest sens şi care ar putea să fie actualizată. „De la Dăbuleni până la Craiova nu există Judecătorie, în rest, pe partea Băileşti şi Segarcea sunt. Şi avem mare nevoie”.
Un modern Centru medico-social
După o perioadă în care Bechetul a trecut prin furcile caudine ale reformei din Sănătate şi nu a mai avut un spital, are acum un Centru medico-social, dotat corespunzător. Primarul Gheorghe Ionele susţine că medicii sunt foarte buni şi asigură servicii prompte. «Avem şi o secţie externă a Spitalului „Aşezămintele Brâncoveneşti” de la Dăbuleni, unde se fac şi internări. Zic eu că stăm bine la acest capitol», a spus edilul Bechetului.
Curăţenia, o ambiţie a primarului
Bechetul poate concura fără probleme la titlul de cea mai curată localitate din Dolj. Primarul Gheorghe Ionele a recunoscut că salubrizarea localităţii a fost şi va rămâne o prioritate, acesta fiind şi motivul pentru care Bechetul arată acum aşa de bine. „Ne-am axat pe aspectul oraşului. Trei luni am muncit aici doar ca să tăiem iarba. Dar zic că a meritat, pentru că este mult mai curat şi mai frumos acum”, a declarat primarul din Bechet.
Micuţul Muzeu al satului va fi reabilitat
Primăria Bechet va investi o sumă de 250.000 de euro în modernizarea centrului oraşului. În aceşti bani intră şi reabilitarea Muzeului satului, care funcţionează acum într-o clădire ce nu a fost recondiţionată niciodată. „Am semnat un contract de finanţare pentru modernizarea parcului. Vom primi 250.000 de euro pe un proiect transfrontalier, din care noi vom suporta 3%, adică în jur de 3.000 de euro”, a spus primarul Gheorghe Ionele. În muzeu sunt expuse tablouri, scoarţe şi obiecte tradiţionale pentru uzul casnic.
Un oraş liniştit, fără incidente
Bechetul este o localitate liniştită, fără incidente nedorite. Primarul Gheorghe Ionele declară că este un aspect la care ţine foarte mult, motiv pentru care are o bună colaborare cu poliţiştii care trebuie să vegheze la ordinea din oraş. „Nu există evenimente pe raza localităţii. Cel mai important lucru este că avem linişte şi pot să spun că o avem în acest moment”, a precizat primarul.
În aşteptarea investitorilor
Pe lângă viaţa portuară, locuitorii îşi câştigă existenţa şi din agricultură, Bechetul fiind recunoscut pentru cultivarea legumelor, îndeosebi a roşiilor şi a lubeniţelor. Primarul spune că administraţia locală nu are cum să se implice mai mult în comercializarea produselor, dar este deschisă la primirea investitorilor interesaţi pentru a prelua marfa proaspătă de la oameni. „Trebuie să fim realişti: fără să vină cineva să investească nu se poate. S-ar putea construi o piaţă, nu asta e problema, dar trebuie să gândim realist în sensul că trebuie să vină cineva care să achiziţioneze marfa oamenilor în baza unui contract bine definit”.
LAURA MOŢÎRLICHE şi MARGA BULUGEAN
