Dacă Republica islamică, în timpul recentelor manevre navale, a ameninţat cu închiderea strâmtorii Ormuz, Marina americană a deplasat un al doilea portavion USS Carl Vingson, pentru protejarea acestei căi de navigaţie strategică, tranzitată de peste 1/3 din petrolul lumii. La 24 de ore după un atentat comis împotriva unui specialist iranian în tehnologie nucleară, Teheranul a ameninţat cu utilizarea „întregii forţe” a marinei sale contra navelor americane din Golf. Războiul declaraţiilor dintre Teheran şi Washington lasă loc, acum, unei confruntări deschise între cele două ţări. Pentru a bloca strâmtoarea Ormuz, ca răspuns la noile sancţiuni pe care le pregăteşte occidentul, Iranul dispune de o paletă militară completă: mine, rachete, aeronave, nave de suprafaţă, submarine mici. „Iranul posedă un arsenal de rachete balistice extrem de important şi extrem de diversificat” afirmă Michael Elleman, specialist al Institutului Internaţional pentru Studii Strategice (IISS) de la Londra. Se afirmă că Teheranul ar fi investit un miliard de dolari în programul de rachete de după 2000, care pot lovi navele şi portavioanele americane. Forţele navale, inclusiv Gărzile revoluţionare, sunt dotate cu echipament de rachete, artilerie şi vase de atac rapide. În faţa foprţelor iraniene, Flota a V-a americană, cu baza în Bahrein, veghează asupra mării. De mai mulţi ani, Marina americană se pregăteşte să deschidă strâmtoarea Ormuz cu forţa dacă va fi necesar. În 2008, când dosarul nuclear iranian a dominat agenda internaţională, confruntarea a fost evitată, atunci când cinci ambarcaţiuni iraniene s-au apropiat la aproape 200 de metri de trei nave de război americane. Rusia critică sancţiunile preconizate şi, ieri, adjunctul ministrului rus de Afaceri Externe, Gennadi Gatilov, a spus pentru Interfax: „Noile sancţiuni economice contra Iranului şi o operaţiune militară potenţială sunt percepute de comunitatea internaţională ca o intenţie de schimbare a regimului de la Teheran”. După cum se ştie, UE trebuie să decidă, la 23 ianuarie, un nou set de acţiuni contra Iranului din cauza programului său nuclear, incluzând restricţii contra sectorului petrolier, dar şi al băncii centrale. „Având în vedere rezoluţiile anterioare ale ONU, care limitează cooperarea militară cu această ţară, noi considerăm că recurgerea la sancţiuni este acum depăşită” a mai spus diplomatul rus. Gennadi Gatilov estimează că instituirea de noi sancţiuni va împiedica soluţionarea, de o manieră paşnică, a crizei, cu privire la programul nuclear iranian. Intenţia ţărilor occidentale, de sancţiuni unilaterale, care exced măsurile Consiliului de Securitate al ONU, va avea o influenţă negativă pentru poporul iranian şi economia acestei ţări, subminând eforturile comunităţii internaţionale pentru a rezolva programul nuclear iranian. Pe de altă parte, experţii militari sunt de părere că ameninţările iraniene sunt menite a arăta că ţara are capacitatea de a descuraja pe cei care intenţionează noi sancţiuni. Cu câteva săptămâni înainte de alegerile parlamentare, asemenea declaraţii belicoase ţin de politica internă.
