FMI cere Budapestei „dovezi de bunăvoinţă”

0
149
Christine Lagarde

Directorul general executiv al FMI, Christine Lagarde, a declarat joi, 12 ianuarie a.c., că instituţia sa este pregătită să sprijine Ungaria, dar are nevoie pentru aceasta de „dovezi tangibile de bunăvoinţă” din partea autorităţilor de la Budapesta. „Înainte ca FMI să decidă oportunitatea angajării de negocieri, pentru un împrumut la solicitarea Ungariei, avem nevoie de dovezi palpabile, de un angajament veritabil din partea autorităţilor ungare, de a aborda toate chestiunile politice în raport cu stabilitatea financiară” a spus Lagarde într-un comunicat, emis la sfârşitul unei întâlniri de o jumătate de oră cu negociatorul maghiar Tamas Fellegi. Budapesta are nevoie maximă de un împrumut, pentru a face faţă unei conjuncturi dificile, dar s-a văzut refuzată de FMI şi, apoi, UE, din cauza reformelor controversate. „Noi am avut un schimb constructiv asupra evoluţiilor recente din economia ungară şi asupra modului în care FMI ar putea ajuta ţara de a face faţă situaţiei economice actuale” mai menţionează comunicatul doamnei Lagarde. Înainte de întâlnire, un purtător de cuvânt al FMI a precizat pentru presă că, de această dată este vorba de „discuţii informale” şi în nici un caz de „negocieri”. Negociatorul Ungariei pentru FMI şi UE, Tamas Fellegi, doreşte să obţină un credit de 15-20 miliarde euro şi avusese deja consultări prealabile, în cursul zilei de marţi, cu economiştii organismului internaţional. „Noi înţelegem perfect că Ungaria trebuie să urmeze politici care să consolideze încrederea pieţelor, a declarat el după întâlnirea cu doamna Lagarde. Guvernul ungar este deschis şi dispus să discute (…) toate problemele pe care partenerii noştri le ridică. Dar avem nevoie de sugestii concrete, nu de declaraţii politice”. Delegaţiile FMI şi UE au întrerupt, la jumătatea lunii decembrie, vizita de explorare la Budapesta, pentru a protesta împotriva măsurilor premierului Viktor Orban de a lansa o reformare a Băncii Centrale, care ameninţa independenţa instituţiei, inclusiv a guvernatorului Andras Simon, fiind de notorietate faptul că displace şefului Guvernului. Parlamentul ungar a adoptat această reformă la sfârşitul lunii decembrie. În timp ce Tamas Fellegi doreşte o întâlnire, săptămâna viitoare, cu mai mulţi responsabili europeni, Christine Lagarde a spus că „sprijinul autorităţilor şi instituţiilor europene este un element primordial pentru succesul unei eventuale discuţii, premergătoare unui nou împrumut din partea FMI pentru Ungaria”. La nivelul UE, Viktor Orban este privit cu multă suspiciune şi, într-un comentariu publicat în ediţia electronică de joi a cotidianului „Le Monde”, Ungaria condusă de acest premier este asemănată cu România lui Ceauşescu.Viktor Orban a derobat Curtea Constituţională de multe prerogative, prin care i-ar fi putut împiedica multe manevre politice, apoi a dislocat Consiliul bugetar, pentru a avea control exclusiv asupra acestuia, a redus libertatea presei, a decapitat justiţia şi a numit „prieteni şi clienţi” în principalele posturi de judecători. Guvernul încearcă să mutileze independenţa Băncii Centrale, protejată prin tratate internaţionale, şi chiar remodelează legea electorală, care face Fidesz inamovibil, cel puţin prin mijloace democratice.