Despre camerele agricole, subvenţii şi impozitarea fermierilor

0
326

Camerele Agricole vor primi 20 de milioane de lei din bugetul Ministerului Agriculturii, bani care ar asigura finanţarea acestora timp de patru luni, după care vor putea să înceapă să producă singure, prin proiecte, fonduri pentru a se susţine financiar, afirmă Mihai Banu, deputat PDL şi preşedinte al Comitetului Naţional de Iniţiativă pentru Camerele Agricole. Odată rezolvată problema finanţării, care a generat numeroase controverse, Ministerul Agriculturii va putea aproba toate actele necesare pentru ca aceste structuri să poată fi înfiinţate, spune Mihai Banu. Pe de altă parte, Agriculturii îi sunt alocaţi mai puţini bani în 2012, suma direcţionată din bugetul Ministerului Agriculturii în 2012 pentru acordarea de subvenţii fiind şi ea în scădere faţă de 2011. De altfel, conform Ministerului Finanţelor micii producători, în speţă crescătorii de animale şi păsări, apicultorii şi crescătorii de viermi de mătase care nu vând către colectori sau procesatori nu vor fi impozitaţi.

„Am aşteptat să se prindă bani în buget, am pus un amendament care a trecut şi sperăm că în anul care vine să nu mai fie motive de finanţare şi să dea drumul”, a spus preşedintele Comitetului Naţional de Iniţiativă, citat de revista „Ferma”. Când? „Nu pot să dau eu data, pentru că toate competenţele, începând din luna august, sunt la ministrul Agriculturii. Eu, în calitate de preşedinte al Comitetului Naţional şi cu Comitetului Naţional, am făcut tot ceea ce era de făcut. După ce vor fi aprobate toate documentele, Comitetul se va întruni pentru organizarea efectivă a alegerilor”, le-a mai spus Mihai Banu redactorilor Ferma.

Documentele ce aşteptau, încă din vară, aprobarea, erau proiectul de ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele agricole (lege promulgată la finalul anului trecut), proiectul de hotărâre pentru aprobarea normelor de aplicare a legii, un proiect de hotărâre de aprobare a circumscripţiilor electorale şi a camerelor zonale şi regionale şi două ordine de ministru ce stabilesc data alegerilor, respectiv valoarea cheltuielilor pentru înfiinţarea camerelor agricole. Potrivit documentelor, ar urma să fie 629 de camere agricole zonale, 40 de camere agricole judeţene, 7 camere regionale şi una naţională, ce vor avea nevoie de circa 3.000 de specialişti angajaţi.

“Legea Camerelor Agricole e o lege care a expirat deja”

Deputatul PDL Adrian Rădulescu, fost secretar al Comitetului Naţional de Iniţiativă pentru Camerele Agricole pe când încă era şi secretar de stat la Agricultură, are însă o cu totul altă părere: „A fost aprobat un amendament, dar sincer nu ştiu care. Camerele Agricole o să fie, dar nu cum vrea Banu. Legea Camerelor Agricole e o lege care a expirat deja, trebuie să facem o ordonanţă de urgenţă”, a spus Adrian Rădulescu.

Format din 21 de membri, dintre care doar 7 reprezentau organizaţii ale producătorilor agricoli, Comitetul Naţional de Iniţiativă rămăsese în iunie fără şase dintre reprezentanţii organizaţiilor profesionale ale fermierilor, după ce Viorel Matei (FNPAR) şi-a dat primul demisia, iar Nicolae Sitaru (LAPAR), Claudiu Frânc (FCBR), Ilie Van (UCPR), Ionică Nechifor (Federaţia Romovis) şi Viorel Andronie (Colegiul Medicilor Veterinari) şi-au suspendat şi ei activitatea, acuzând modul de lucru din cadrul Comitetului şi implicarea excesivă a politicului în organizarea şi funcţionarea camerelor agricole, care, în forma conturată, considerau că nu reprezintă şi nu servesc intereselor celor pentru care sunt organizate, adică fermierilor. Adrian Rădulescu reprezenta Ministerul Agriculturii şi a demisionat din Comitet, acuzând şi el politizarea camerelor agricole.

Valeriu Tabără

Agricultura primeşte mai puţini bani în 2012

Bugetul Ministerului Agriculturii pentru 2012 va fi de 14,977 miliarde lei, reprezentând 2,54% din Produsul Intern Brut (PIB), mai mic cu 5,81% faţă de bugetul anului 2011. Potrivit proiectului de buget al Ministerului Agriculturii aprobat de Guvern şi, apoi, de Parlament, 34,74% din totalul banilor destinaţi Agriculturii anul viitor vor fi alocaţi de la bugetul de stat, 64,96% din fonduri externe nerambursabile şi 0,30% din venituri proprii ale ministerului.

Astfel, din suma totală prevăzută pentru 2012, de 14,977 de miliarde de lei, alocarea de la bugetul de stat va fi de 5,204 miliarde de lei în totalul bugetului Ministerului Agriculturii, restul de 9,729 de miliarde de lei reprezentând avansuri din fondurile europene pentru finanţarea PNDR şi POP – 5,929 de miliarde de lei, împrumuturi angajate de Ministerul Agriculturii – 3,8 miliarde de lei şi venituri proprii – 44,2 milioane de lei.

1,8 miliarde de lei din bugetul naţional pentru subvenţii

“Bugetul Ministerului Agriculturii pe 2012 reprezintă 2,54% din PIB. Bugetul alocat pentru susţinerea producătorilor agricoli a crescut de la 90,85% în 2010 la 93,1% în 2011 şi 93,64% în 2012, prin reducerea costurilor de funcţionare instituţională a MADR”, s-a lăudat ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără. În cifre însă, suma alocată din bugetul Ministerului Agriculturii în 2012 pentru acordarea de subvenţii este de circa 1,807 miliarde de lei, în scădere cu 9,46% faţă de 2011.

Cheltuielile de personal pentru cele 7.566 de persoane angajate în instituţii publice din subordinea Ministerului Agriculturii, finanţate integral din bugetul de stat, se ridică, potrivit proiectului, la 301,057 de milioane de lei, mai mari cu 0,45% faţă de 2011, din care numai cheltuielile cu salariile reprezintă 250,445 de milioane lei în 2012.

Gheorghe Ialomiţianu

Finanţele renunţă la impozitarea micilor producători agricoli

Ministerul Finanţelor Publice va renunţa la propunerea de impozitare a tuturor producătorilor agricoli şi va lucra împreună cu Ministerul Agriculturii pentru a găsi alte soluţii de combatere a evaziunii fiscale din sectorul agricol, a declarat ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, la începutul lunii decembrie. „Am discutat cu mulţi producători agricoli, care au spus că nu este corect să fie lăsaţi neimpozitaţi o parte dintre aceştia. Sunt aşa-zişii mici producători care creează o concurenţă neloială”, a spus Ialomiţianu, citat de Agerpres. Cu toate acestea, “legislaţia privind impozitarea agriculturii rămâne în 2012 ca în anul 2011. Căutăm soluţii de reducere a evaziunii fiscale în domeniu, prin metode indirecte pe carte le va aplica ANAF”, a mai spus ministrul Finanţelor.

Ministerul Finanţelor a publicat recent pe site-ul instituţiei o serie de modificări la Codul Fiscal, conform cărora toţi micii producători de legume, fructe, flori, cereale şi material lemnos ar trebui să plătească impozit de 16% din veniturile nete, rămânând în continuare scutiţi de la taxare doar crescătorii de animale şi păsări, apicultorii şi crescătorii de viermi de mătase care nu vând către colectori sau procesatori. Reacţiile la o asemenea măsură au fost împărţite. Dacă unii spun că ar fi corect ca toţi producătorii agricoli, nu numai unii dintre aceştia, să plătească impozite, alţii sunt de părere că impozitarea celor mici riscă să îi transforme pe mulţi dintre ei în cazuri sociale, fără să aducă o contribuţie prea mare la bugetul de stat. Precizând că nu a fost consultat cu privire la această propunere, Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, a declarat că impozitarea veniturilor nete ale tuturor micilor producători agricoli nu poate fi aplicată, pentru că ar bloca producţia internă.