Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a solicitat ieri rediscutarea, în Camera Deputaţilor, a modificărilor la Codul Penal şi a propune respingerea tuturor prevederilor interpretate în sensul unei „superimunităţi” a parlamentarilor, motivând că miercuri, când a declarat că este corect că aleşii nu pot fi funcţionari publici, s-a bazat pe informaţii „incomplete”: „Trebuie să admit că nu am fost suficient şi corect informat. (…) Eu îmi asum întreaga responsabilitate, pentru că sunt lider al PNL, îmi asum răspunderea în exclusivitate”, a spus el ieri. Şi în opinia premierului Victor Ponta, care ieri a făcut primele declaraţii pe acest subiect, proiectul de modificare a Codului Penal şi cel privind amnistia trebuie discutate cu Ministerul Justiţiei, CSM şi Parchet, dar şi cu Comisia Europeană, pentru a se stabili dacă este încălcată vreo obligaţie internaţională a României, înainte să fie aprobate de Parlament. Preşedintele Traian Băsescu a calificat legea drept „o invitaţie la furt”, fără a suporta consecinţele. Pe de altă parte, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat Curtea Constituţională a României cu privire la modificările aduse Codului Penal, iar aceasta va fi judecată în 15 ianuarie.
„Eu îi propun, îi fac o sugestie preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, ca, în cazul în care nu a semnat, nu a formalizat legea votată în Camera Deputaţilor, şi dacă Regulamentul Camerei permite, să o repună în discuţie în plenul Camerei Deputaţilor, pentru o discuţie transparentă, deschisă, amănunţită, cu argumente”, a afirmat Antonescu ieri, într-o conferinţă de presă. Dacă acest lucru nu este posibil sau dacă Valeriu Zgonea nu este de acord cu propunerea sa, liderul liberal are un plan de rezervă: în momentul în care proiectul va fi trimis Parlamentului de către preşedintele Traian Băsescu pentru reexaminare, le va propune deputaţilor liberali „să respingă prin vot toate acele modificări care s-au adus şi care pot fi interpretate ca fiind în scopul unei superimunităţi a parlamentarilor”.
Criticile ambasadelor „sunt corecte”
Privitor la poziţia exprimată în ultimele zile de mai multe ambasade în România, liberalul a spus că este una „corectă” şi de luat în seamă, afirmând că, spre deosebire de anul 2012, „din păcate astăzi au motive să-şi exprime îngrijorarea”. „Pe fond, atâta vreme cât există dubii asupra modificărilor făcute la Codul Penal, aceste declaraţii sunt corecte şi sunt luate în seamă”, a afirmat Antonescu ieri, referindu-se la luările oficiale de poziţie ale ambasadelor SUA, Olandei, Marii Britanii şi Germaniei, precum şi la declaraţia purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Grey.
„Acum, primarul poate da contractul de milioane firmei soţiei, firmei copilului”
La rândul său, preşedintele Traian Băsescu a spus, ieri, la Adevărul Live, că modificarea Codului Penal este o tentativă de hoţie ordinară, dar speră că reacţia mass-media şi a aliaţilor României îi va face să dea înapoi. „Este exclus ca atunci când vorbeşti de modificarea Codului Penal şi când vorbeşti de o lege a amnistiei şi graţierii, este exclus ca liderii celor două partide de la putere să nu ştie. (…) E o invitaţie la furt fără să ai teamă de consecinţele legii. (…) Acum, primarul poate da contractul de milioane firmei soţiei, firmei copilului”, crede preşedintele. Şeful statului a povestit că nu a ştiut despre modificările pregătite în Parlament, că „am aflat în timp ce se întampla în Parlament”. În opinia preşedintelui, explicaţia pentru ceea ce s-a întâmplat este aceea că „suntem în faţa unor lideri slabi, mult prea dependenţi de baronimea locală. Au sacrificat România. Acest tip de presiuni sunt peste tot. Inclusiv în PDL aşa s-a câştigat campania internă pentru şefia partidului. Au spus «Băsescu, Boc ne-au dat pe mâna ANI». Au vrut lideri care să îi apere, cum au cei din PSD”. În final, Băsescu a mărturisit că „«marţea neagră» (n.r. – ziua de marţi, 10 decembrie, când Parlamentul a luat în discuţie modificarea Codului Penal, legea amnistiei şi graţierii şi legea minelor) ar fi fost un motiv serios de dizolvare a unui Parlament care prin acţiunea lui generează deservicii uriaşe României. Şi aici nu trebuie să mai argumentez, pentru că am văzut reacţia Comisiei Europene şi a aliaţilor noştri. România, dacă ar intra în vigoare modificările la Codul Penal şi legea amnistiei şi graţierii, ar ieşi din criteriile de la Copenhaga, care sunt criteriile politice, ceea ce ar fi extrem de grav. Pentru aşa ceva, un Parlament ar trebui dizolvat”.
Premierul atacă ambasada SUA
Premierul Victor Ponta a declarat ieri că a ştiut de legea amnistiei, pe care a apreciat-o ca bună dacă nu se referă la infracţiuni de violenţă şi de corupţie, nu şi de modificările la Codul Penal, dar a precizat că dreptul de a legifera revine Parlamentului, iar „isteria” nu se bazează pe o eventuală neconstituţionalitate, ci pe oportunitate. În acelaşi timp, Ponta a atacat ambasada SUA pentru criticile aduse miercuri, spunând că acel comunicat „care vorbea despre investiţiile americane”, a fost „total greşit”. „Din câte ştiu, Chevron investeşte sau poate să plece dacă nu se aplică legea şi dacă nu arătăm că protejăm proprietatea privată. Nu mi-a zis nimeni de la Chevron cum e cu parlamentarii”, a subliniat Ponta, cu aluzie la incidentele de la Pungeşti, unde jandarmii au intervenit pentru a ajuta compania americană Chevron să înceapă operaţiunile de explorare a gazelor de şist, în contextul opoziţiei locale.
Comisia juridică a avut discuţii clarificatoare cu ambasadelor Germaniei, Franţei şi Olandei
Ambasadorii Germaniei, Franţei şi Olandei la Bucureşti, care şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu modificarea Codului Penal miercuri, au avut ieri o întâlnire, la Parlament, cu deputaţi din Comisia juridică, chiar pe tema acestor modificări. Preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Bogdan Ciucă, a declarat, ieri, că discuţiile cu ambasadorii au avut ca scop „clarificări pe fiecare articol în parte”, el precizând că vor urma şi alte întâlniri. „Nu au fost abordări politice deloc. (…) Discuţiile au avut ca scop nişte clarificări. (…) Au fost foarte deschise discuţiile şi foarte concrete, pe fiecare articol în parte. Cred că s-au lămurit că nu e o problemă ce ţine de fond, ci de formă”, a spus Ciucă. El a apreciat totodată că va trebui să fie o decizie politică ce se va întâmpla cu proiectele de lege în continuare. Conform unor surse parlamentare, tot în cursul zilei de joi deputaţi din Comisia juridică urmau să se întâlnească şi cu ambasadorul Marii Britanii. Întâlnirile nu au fost anunţate public, iar discuţiile au avut loc în cabinetul lui Bogdan Ciucă. La discuţii au participat doar o parte a membrilor Comisiei juridice.
