Nicolae Romanescu, la loc de cinste în “Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc”

0
342

   Intrată în patrimoniul Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman” în 2016, „Casa Dianu”, monument istoric impunător al Craiovei, va găzdui Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc”. Valoarea de patrimoniu a imobilului, precum şi potenţialul istoric inestimabil vor fi valorificate şi implicit redate circuitului cultural ş turistic prin atribuirea unei funcţii pe măsura istoriei ş renumelui acestui vechi aşezământ cultural. Lucrările la Muzeu, atât interior, cât şi exterior, sunt deja finalizate, inaugurarea muzeului fiind planificată pentru începutul anului viitor, asta după ce toate colecţiile vor fi puse în ordine. Proiectul a fost finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional 2014 – 2020, având o valoare totală de 4,8 milioane de euro, inclusiv TVA, din care asistenţa financiară nerambursabilă se ridică la 4,2 milioane de euro. Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Cosmin Vasile, vicepreşedintele Antonie Solomon şi administratorul public al judeţului, Cosmin Durle au vizitat ieri, Muzeul, pentru a vedea cum arată această bijuterie înainte de montarea mobilierului şi aşezarea colecţiilor.

Vechea clădire Dianu, din strada 24 Ianuarie, este un monument datând de la sfârşitului de secol XIX şi începutul de secol XX, fiind un reper arhitectural şi stilistic semnificativ pentru arhitectura municipiului Craiova. Sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea corespunde perioadei în care oraşul Craiova a trecut prin profunde transformări edilitare: sistematizarea reţelei stradale, amenajarea şi modernizarea unor grădini publice importante, construirea şi consolidarea unor edificii publice şi particulare, mărturii ce atestă atmosfera şi efervescenţa creatoare a anilor 1900.

Spiritul epocii cerea ca oamenii să socializeze, întâlnindu-se la reuniuni dansante şi tot felul de evenimente culturale din viaţa urbei, găzduite pe rând de familiile cu renume şi prestigiu. De aici necesitatea elitelor de a avea o reşedinţă în ton cu epoca în care se prefera un stil arhitectural eclectic, un adevărat amalgam de stiluri: baroc târziu, neoclasicism, neoromânesc, academism de şcoală franceză, neorenascentism, etc.

 

Casa Dianu a fost construită la începutul secolului XX ca locuinţă a familiei Dumitru şi Sofia Dianu. Se pare că autorizaţia de construire a fost obţinută în anul 1906. Familia Dianu a fost o familie numeroasă şi binecunoscută în Craiova începutului de secol XX, o familie de moşieri care a dat însă şi o serie de intelectuali (magistraţi, profesori şi scriitori – fraţii Constantin N. Dianu şi Dumitru N. Dianu, Costel Dianu, Romulus Dianu) dar şi comercianţi (Ioan Dianu).

Un patrimoniu scris de o valoare deosebită

Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”, instituţie în a cărei administrare se află această clădire de patrimoniu, deţine un număr important de manuscrise, cărţi de patrimoniu, cărţi rare, cărţi tradiţionale, ex-libris-uri etc. reprezentând un patrimoniu cultural valoros naţional şi universal care nu este cunoscut publicului larg, cu atât mai puţin generaţiilor tinere. De asemenea, un patrimoniu scris de o valoare deosebită, deţinut de către Biblioteca Judeţeană, este reprezentat de colecţiile donate de către Academician Dan Berindei şi de Academician Dinu C. Giurescu, colecţii unice şi care nu pot fi oferite prin împrumut de carte publicului cititor, precum şi, ultima sosită între donaţiile deţinute de către bibliotecă, Exilul Românesc la Paris – Colecţia Basarab Nicolescu. Patrimoniul scris reprezintă un element esențial al identităţi culturale naţonale, dar şi universale. “Timp de 30 de ani această cultură a exilului, aceste opere nu au fost recuperate şi foarte multe s-au pierdut. Biblioteci, arhive şi alte bunuri care au aparţinut unor personalităţi marcante, români din exil, au dispărut sau au fost aruncate. Ca un exemplu, manuscrisele lui Mircea Eliade au fost adunate din sacii de gunoi din faţa locuinţei, în ziua în care el a încetat din viaţă.”, a explicat Lucian Dindirică, director Bibliotecii Judeţene Alexandru şi Aristia Aman.

Restauratorii au folosit foiţă de aur de 24 de K adusă din Italia

”Peste 70% din lucrări le-am executat anul trecut. La capitolul partea restaurarea, includem lucrări ce ţin de consolidarea clădirii, punerea ei în siguranţă din punct de vedere structural, lucrări de intervenţie ce ţin de umiditatea care era în clădire. Procesul de restaurare a constat în lucrări de consolidare structurală, foraje verticale, lucrări de protejare a sobelor cu valoare istorică, a pardoselilor de mozaic şi a oglinzilor, a tâmplăriei din lemn de stejar si refacerea componentelor artistice. O atenţie deosebită a fost acordată elementelor decorative de la nivelul scafelor perimetrale şi rozetelor centrale la tavanele parterului, fiind identificate şi luându-se măsurile necesare de protecţie a zonelor cu pericol de desprindere. Operaţiile de restaurare a componentelor artistice au ca principal obiectiv refacerea compoziţiei decorative a interioarelor monumentului de arhitectură, prin recuperarea straturilor originale ascunse de invervenţii sau degradate de variaţiile de temperatură si umiditate cumulate cu vibraţiile si miscările seismice. Stucaturile sunt curăţate, restaurate şi vopsite. Pentru elementele aurite, restauratorii au folosit foiţă de aur de 24 de K adusă din Italia. De altfel, întreaga restaurare se realizează cu materiale conforme celor care au fost folosite la construcţia iniţială, la începutul secolului XX”, explică Flavio Finta, manager de proiect, reprezentantul companiei Rasub Construct SRL, din Slatina,  care conduce o echipa de specialişti atestaţi de către Ministerul Culturii.  De elementele speciale, care au avut nevoie de o atenție deosebită, s-au ocupat câţiva tineri din Craiova, absolvenţi ai unui program de master în Conservare şi Restaurare din cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă.

23 de colecţii de cărţi ale unor autori români plecaţi în exil

Aşadar, sunt 23 de colecţii de cărţi ale unor autori români plecaţi în exil, colecţii a căror valoare depăşeşte 1,5 milioane de euro. Aceasta este strict valoarea de inventar şi, pentru ca imaginea să fie mai clară, să ne gândim că manuscrisele lui Mircea Eliade sunt contabilizate cu mai puţin de 2 euro pentru o filă. Valoarea lor din perspectivă culturală este însă inestimabilă. Pentru zona de Exil, fondurile: „Acad. Basarab Nicolescu”, „Mircea Eliade”, „Vintilă Horia”, „Andrei Şerban”, „Paul Barbăneagră”, „Leonid Mămăligă (L. M. Arcade)”, „Cicerone Poghirc”, „Victor Cupşa”, „Corneliu Şerban Popa”, „Andrei Codrescu”, „Bujor Nedelcovici”, „Mircea Milcovitch şi Maria Mesterou”, „Constanţa Buzdugan”, „Cezar Vasiliu”, dar şi arhivele „Cenaclului de la Neuilly”, respectiv actele şi documentele Asociaţiei „Hyperion”. Iar pentru zona de Istorie şi Istorie a Cărţii, fondurile: „Acad. Dan Berindei”, „Acad. Dinu C. Giurescu”, „Ileana şi Romulus Vulpescu”, „Şerban Viorel şi Rodica Stănoiu” şi „V. Veliman”.

Cosmin Vasile, preşedintele CJ Dolj :

“Este o zi frumoasă de toamnă şi am zis să o fructificăm printr-o vizită la Casa Dianu. Este un proiect frumos al Consiliului Judeţean, este un obiectiv care a fost finalizat şi mă refer la partea de restaurare. Un proiect european, un proiect pe care l-am accesat prin Programul Operaţional Regional, Axa 5, un proiect de 5 milioane de ero, la care Consiliul Judeţean Dolj, asigură o cofinanţare de 600000 de euro. Firma care a restauramt a mers într-un ritm foarte bun, acest obiectiv fiind fianlizat şui şi într-un timp foarte bun, dar şi cu lucrări de o calitate exceţională”

Lucian Dindirică, directorul Bibliotecii Judeţene :

“În această vară am făcut un nou parteneriat, pentru o altă colecţie care se va găsi expusă la Muzeul Exilului, este vorba despre arhivele de la Biblioteca Românească de la Freiburg, cea mai importantă insituţie a exilului din perioada comunistă. Iar ca semn de prietenie, directorul Bibliotecii din Freiburg ne-a oferit nouă, craiovenilor o serie de documente personale ale fostului primar, Nicolae Romanescu. Mărturisesc că nu ştiam că mai există aşa ceva. L-am întrebat pe domnul director cum au ajuns aceste documente la Freiburg, iniţial nu se cunoştea exact, apoi am înţeles că Marcel Romanescu, fiul lui Nicolae Romanescu a făcut donaţia respectivă. Documentele nu au intrat încă în catalogare, dar expoziţia de astăzi vă arată nişte documente despre care circulau doar legende urbane despre viaţa persoană a marelui Nicolae Romanescu, în special cele legate  de divorţ. Pe lângă aceste documente noi avem peste 20 de mari colecţii, unicat”

 

Flavio Finta, manager de proiect, reprezentantul companiei Rasub Construct SRL :

“Noi ne-am ocupat de partea de restaurare şi conservare. Suntem bucuroşi că am reuşit să aducem această lucrare la adevărate valoare. A fost o muncă extreme de dificilă, dar colaborarea foarte bună pe care am avut-o cu colegii arhitecţi, cu colegii care sunt specialişti ne-a adus la astfel de rezultate. Este o muncă care se face cu foarte multă pasiune.”

LĂSAȚI UN MESAJ

Comentariul
Numele

Operaţie antispam (completează):  *