Sunt oameni în mediul rural care ţin aprinsă flacăra speranţei

0
377

În urmă cu câteva zile am fost în câteva comune doljene pentru a vedea starea în care se prezintă căminele culturale din judeţ. Nu a fost cea mai plăcută experienţă să le vezi pe unele într-o stare de degradare avansată, cu săli devastate, scaune rupe, cu praful de un deget şi mucegăite. Despre activitatea culturală în aceste lăcaşe nici că se mai punea vorba. Am găsit totuşi, în comuna Scaeşti, satul Valea lui Pătru, o persoană, care în mod benevol, din pasiune, ţine aprinsă o flacără a speranţei. Este vorba de Dana Pavel, soţia preotului din comunitate. Este bibliotecar, dar are grijă să ajute la educaţia a 45 de copilaşi, după orele de şcoală, pentru că „trebuie ca cineva să se ocupe de ei”.

Dana Pavel

Povestea Danei Pavel este oarecum simplă. În anul 2005 a fost angajată de Primăria Scaeşti pe postul de director de Cămin cultural. Pentru că în afară de evenimentele organizate cu ocazia sărbătorilor de iarnă, de Paşte şi la sfârşitul anului şcolar, nu se întâmpla mai nimic din punct de vedere al activităţii culturale, în 2006 pune bazele unui ansamblu de dansuri folclorice. Când acesta începe să prindă contur, Dana Pavel pleacă din funcţia de director de Cămin Cultural, pe cea de bibliotecară. Începând cu anul 2007, Dana Pavel se ocupă în mod benevol de ansamblu de dansuri foclorice, pentru că nu a dorit ca munca ei să se ducă de izbelişte, dar şi pentru că a prins drag de copiii de care se ocupa. „Vorbim de copii între 9 şi 19 ani care vin la noi pentru a învăţa dansuri populare. Chiar dacă am plecat din funcţia de director al Căminului cultural m-am ocupat în continuare de Ansamblu de dansuri pentru că nu am vrut să se destrame. Ar fi fost păcat. La şase ani de când am pus bazele acestui ansamblu am participat la foarte multe evenimente. Am dansat cu copilaşii şi pe scena Filarmonicii Oltenia din Craiova. Este o mândrie pentru mine acest lucru, dar nu cred că se compară cu strălucirea din ochii copiilor după ce au coborât de pe scenă şi au fost aplaudaţi”, a declarat Dana Pavel.

„Cineva trebuie să se ocupe de ei”

Dar ansamblu de dansuri folclorice nu este singura preocupare a Danei Pavel. În satul Valea lui Pătru, aceasta se ocupă de aproximativ 45 de copilaşi, de trei ori pe săptămână. Locaţia este Clubul copiilor din sat, care a fost înfiinţat cu ajutorul celor de la World Vision. Au jocuri, jucării, şi un om cu sufletul mare care se ocupă de ei. De ce? Pentru că spunea ea: „aşa îşi pot descoperii vocaţi, îşi pot dezvolta mintea şi anumite abilităţi”. „De trei ori pe săptămână ne întâlnim la Clubul copiilor din satul Valea lui Pătru cu patruzeci şi cinci de copii. Avem tot felu de activităţi, care, cred eu, îi ajută pe copilaşi foarte mult. Activitatea noastră a fost posibilă cu ajutorul celor de la Worl Vision, care ne-au ajutat să aranjăm acest Club. De ce fac acest lucru, nefiind plătită? Pentru că cineva trebuie să se ocupe de ei, iar satisfacţiile în această lume nu sunt doar de natură pecuniară”, a mai declarat Dana Pavel. Pentru că copiii sunt mulţi şi gălăgioşi, nu le poate face faţă o singură persoană. Aşa că Dana Pavel are alături de ea câţiva voluntari, din sat: „Nu poţi face faţă de unul singur cu atâţia copilaşi, aşa că am alături de mine câţiva voluntari. Aceştia sunt elevi la Liceul Pedagogic din Craiova. Când vin acasă, mă ajută de fiecare dată. Ajutorul lor a ost foarte bine venit în această vară când în Căminul cultural din satul Valea lui Pătru le-am oferit copiilor un curs de pictură”.

„Poate că vor veni vremuri mai bune”

Căminele culturale din Scaeşti nu mai au angajat un referent, pentru că fostul primar, Anton Bonoiu, a desfiinţat postul ca urmare a dispoziţiilor OUG 63/2010 emisă de Guvernul Boc. Din două Cămine culturale, mai funcţionează doar cel din Valea lui Pătru, cel din Scaeşti devenind depozit pentru alimentele de la UE nedistribuite. „În perioada în care am fost directorul celor două Cămine culturale aveam activităţi şi la cel din Scaeşti şi la cel din Valea lui Pătru. Din păcate astăzi nu mai este cineva care să se ocupe de aceste instituţii, pentru că postul a fost desfiinţat. Dar poate că vor veni vremuri mai bune”, conchide Dana Pavel. Când vorbeşte despre copilaşi de care se ocupă are aceeaşi strălucire în ochi ca aceea a copiilor care coaboară de pe scenă după ce sunt aplaudaţi.