Franţa trebuie să ia lecţii de la români în problema romă

0
26

Cine le oferă: la Craiova, managerii Şcolii gimnaziale „Anton Pann”

Vă mai amintiţi desigur presiunea internaţională la care era supusă România în anii 90-97, prin vocile reprezentative ale marilor puteri europene, printre care se remarca cu uşurinţă, virulenţa discursului guvernului francez, ce viza o aşa-zisă încălcare flagrantă a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor de etnie romă din România, de către autorităţile de la Bucureşti. Cuvinte precum ”discriminare, segregare şcolară pe criterii etnice, violente conflicte interetnice, ghetouri în care trăiesc romii”, constituiau termeni uzitaţi cu ostentaţie de mass-media internaţională, iar noi, românii, necunoscând, pe atunci, gradul de emanciparea de care se bucurau statele lumii, puneam la îndoială însăşi calitatea civilizație şi culturii româneşti.

Iată, că am ajuns la punctul în care Franţa a trebuit să recunoască oficial că, în pofida unui aparat administrativ solid şi sofisticate instrumente de protecţie socială, se află în incapacitate guvernamentală şi, implicit, instituţională, de a  gestiona problematica romă. Prin urmare, Franţa vine astăzi la Bucureşti, reprezentată fiind la cel mai nivel înalt, ministrul francez de Interne, Manuel Valls, şi ministrul-delegat pentru Afaceri Europene, Bernard Cazeneuve, să ceară ajutor oficialităţilor române pentru rezolvarea problematicii rome.

Intervenţii în forţă şi evacuări

Discuţiile reuniunii de la Bucuresti nu vor schimba cu nimic situaţia romilor din Europa, pentru că intervenţii în forţă şi evacuări, cum a fost cea vizând cele 200 persoane de etnie roma, din zona Villeneuve-le-Roi (Franta), vor mai exista, indiferent de documente şi tratate oficial asumate de cele două părți. Nu sunt speranţe pentru o îmbunătăţire a situaţiei romilor în Europa, din contră, există voci care susţin că aceste acţiuni ale “lumii civilizate”  se vor extinde, îmbrâcând forma unor acte violente, practicate de reprezentanţii grupărilor de extremă dreaptă, pe fondul crizei economice, în ţări precum Grecia, Italia, Anglia, Bulgaria. În ziua în care Amnesty International îndeamnă România şi Franţa să evite operațiunile de evacuare a romilor din statul francez, recomandând delegației franceze să adopte o atitudine activă de asumare a etniei rome, la Craiova, există oameni care luptă cu resurse rudimentare pentru ca tinerii romi să frecventeze cursurile unei unităţi de învățământ.

La Craiova, cadrele didactice au învăţat că legea tigănească este superioară legii şcolii

 

Cadrele didactice ale Şcolii gimnaziale „Anton Pann” Craiova, împreună cu managerii instituţiei publice, directorul general, Mariana Becherescu, şi directorul adjunct, Petrina Radu, merg, începând de la întâi septembrie a.c., în comunităţile de romi din celebrele cartiere ale Băniei, “Fața Luncii” şi „Mofleni”, să convingă familiile rome că este în beneficiul lor să îşi dea copii la şcoală.  Sunt secondaţi îndeaproape de mediatorul şcolar Romeo Tiberiade, cel care intervine de fiecare dată prompt, în limba romani, pentru a convinge bătrânii comunităţii că „lumea s-a schimbat şi copii trebuie să meargă la şcoală ca să poată să aibă un serviciu”. Le ştie obiceiurile, le cunoaşte leacul…Sunt dascăli simpli, pentru care voinţa, puterea de muncă şi crezul că pot schimba ceva în lumea romilor, constituie argumente clare de viaţă, ce le oferă forţa să stea zilnic peste zece ore în comunităţile țigăneşti, pentru a le vorbi  părinţilor viitorilor elevi şi a le explica importanţa educaţie şi cerinţele şcolare.

Să nu credeţi că munca lor se va opri la începutul anului şcolar, aşa cum au învăţat de ani întregi, ei ştiu că este de datoria lor să meargă săptămânal la domiciliul elevilor lor pentru a preîntâmpina abandonul şcolar timpuriu. Au învăţat că Legea tigăneasca este superioară legii şcolii, în special pentru copii rromi care fac parte din seminţia căldărarilor, a spoitorilor sau a gaborilor.

Voinţa şi perseverenţa cadrelor didactice dă roade

Astfel, prin acțiuni constante de informare şi diseminare a datelor specifice începutului de an şcolar, reprezentanții Şcolii gimnaziale „Anton Pann”  au constituit, pentru anul şcolar 2011-2012, două clase a I-a cu  aproximativ 50 de elevii de etnie romă, o clasă pregătitoare de sine stătătoare, la care se adaugă o grupă pregătitoare, în cadrul structurii afiliate, respectiv Școala Mofleni, ce va funcționa în regim simultan. La un număr de 700 elevi, şcoala deține personal didactic specializat, mediator şcolar, asigurând totodată şi infrastructura logistică necesară procesului de învățământ. Dacă Bucureştiul este codaş în ceea ce priveşte înscrierea elevilor romi, în anul şcolar universitar 2011-2012, iată că, la Craiova, impedimente precum: atitudinea refractară față de sistemul public de învățământ, procentul mare al părinților de etnie romă plecați în străinătate, nu au umbrit optimismul cadrelor didactice, iar eforturile lor, putem spune, că poate fi luat ca model şi de către reprezentanții sistemul de învățământ francez.

MIHAELA ENE