Arheologii au dat la iveală 75 de monede din aur de 24 K, evaluate la aproximativ 150.000 de euro
Descoperire spectaculoasă pe şantierul arheologic de la Desa: un valoros tezaur monetar a ieşit la iveală în urma săpăturilor reluate la începutul acestei luni. Este vorba despre 75 de monede din aur de 24 K, datate la sfârşitul secolului al XIX-lea şi foarte bine conservate. Monedele cântăresc aproape o jumătate de kilogram şi sunt evaluate la aproximativ 150.000 de euro. „Este o premieră pentru Oltenia, este primul tezaur monetar de aur, integral, găsit aici. Până şi ulcica în care s-au aflat monedele şi dopul de lemn care a acoperit-o s-au păstrat”, spune arheologul Florin Ridiche, de la Muzeul Olteniei. Şi pentru că atunci când se fac astfel de descoperiri locul devine foarte atrăgător pentru căutătorii de comori, instituţia a încheiat un parteneriat cu Inspectoratul Judeţean de Poliţie Dolj, care va asigura paza sitului. Tot la Desa a ieşit la iveală şi o bogată colecţie de arme celtice, speranţa arheologilor fiind ca până la încheierea săpăturilor, spre sfârşitul lunii, să mai facă şi alte importante descoperiri. Anul acesta, specialiştii Muzeului Olteniei au mai efectuat săpături arheologice la Cioroiu Nou şi la Răcari, un alt şantier urmând să se deschidă, pe 29 august, la Fărcaş. Finanţarea tuturor lucrărilor se ridică la aproximativ 70.000 lei şi este asigurată de Consiliul Judeţean Dolj.
«Vara este, după cum ştiţi, sezonul şantierelor arheologice. Evident că atunci când pleci pe un astfel de şantier nu te gândeşti niciodată că o să vii cu mâna goală de-acolo, dar totodată nu ai de unde şti cam ce se poate găsi într-o săpătură. Fiecare arheolog se duce cu speranţe mari… Atât Muzeul Olteniei, cât şi Consiliul Judeţean Dolj, care finanţează şantierele, speră ca fiecare an să aducă o „recoltă” cât mai bogată», spune Mihai Fifor, managerul muzeului.
„Recoltă” bogată – şi la propriu, şi la figurat – a fost, anul acesta, la Desa, unde arheologi, profesori de istorie, studenţi şi elevi fac săpături încă din 2001. Săpăturile au debutat în punctele „La Ruptură” şi „Castraviţa” de pe teritoriul localităţii ca urmare a semnalării existenţei aici a unui numeros material arheologic, de excepţie, datat în Epoca Bronzului, Epoca Fierului şi Epoca Romană. Această a 11-a campanie, din luna august a.c., pare-se a fi una dintre cele mai de succes. Cercetările sunt coordonate de Muzeul Olteniei, prin arheologul Florin Ridiche, împreună cu specialişti de la Catedra de Istorie a Facultăţii de Ştiinţe Sociale din cadrul Universităţii din Craiova, conduşi de prof. univ. dr. Petre Gherghe, prodecan.
„Preţul metalului se înmulţeşte cu până la şapte-opt ori valoarea istorică a pieselor”
Săptămâna trecută, arheologii s-au aflat faţă în faţă cu o premieră: cel dintâi tezaur monetar descoperit vreodată în Oltenia. Acesta cuprinde 75 de monede de aur de 24 K, adică aproape o jumătate de kilogram, valoarea lor fiind estimată la 100.000-150.000 de euro. Monedele sunt datate la sfârşitul secolului al XIX-lea, cea mai veche fiind din 1848, iar cea mai recentă – de la 1868. Cele mai grele dintre ele cântăresc 7 grame, altele – 5 grame, iar cele mai uşoare au 3,5 grame.
«Este vorba de 30 de piese Napoleon al III-lea Bonaparte, monezi de 20 de franci. Acestea au constituit prototipul pentru prima monedă de aur românească, cea de 20 de lei, bătută în 1868, care popular era numită „un pol”. De asemenea, sunt 30 de ducaţi austrieci din vremea împăratului Franz Joseph, bătuţi în monetării de la Viena şi de la Alba Iulia. Apoi 4 monezi cu reprezentarea primului rege italian, Victor Emanuel, şi încă 11 monezi ale unui sultan turc», a explicat arheologul Florin Ridiche. Dintre cele 75 de piese, doar două-trei au uşoare urme de folosire, restul fiind ieşite direct din monetărie. „Poate au trecut doar printr-o mână, să zic aşa, înainte de a fi îngropate. Sunt perfect conservate, ceea ce le măreşte fantastic valoarea. Practic, preţul metalului se înmulţeşte cu până la şapte-opt ori valoarea istorică a pieselor”, a adăugat Ridiche. „Nu mă aşteptam la această descoperire. Până şi ulcica în care s-au aflat monezile şi dopul de lemn care a acoperit-o s-au păstrat!”, a mai spus acesta cu surprindere.
Bogată colecţie de arme celtice
Chiar a doua zi după găsirea comorii din ulcică, la mai puţin de un metru de aceasta a fost descoperit un mormânt de incineraţie al unui luptător celt, care a fost îngropat cu tot armamentul pe care l-a avut în timpul vieţii. „Sunt două lănci, un cuţit cu decoraţii pe lamă şi o fibulă. De asemenea, am găsit o suliţă folosită în vremea lui Mihai Viteazul pentru doborârea călăreţilor în armură. Este prima descoperire de armament medieval în zonă. Ştiam din documente că undeva în preajma ruinelor acestui castru a avut loc o bătălie între oştile Ţării Româneşti şi turci, probabil că oştenii români s-au refugiat în aceste ruine de castru şi au continuat lupta cu turcii. Interesant că acest castru, care acum 1600 de ani a fost abandonat de romani, a jucat un rol foarte important şi pe mai departe, şi-n Epoca Medievală”, a mai spus arheologul Muzeului Olteniei. Descoperirile din această a 11-a campanie arheologică de la Desa se adaugă altora la fel de importante din anii trecuţi, cum ar fi spadele romane găsite în 2005.
Un nou şantier arheologic va fi deschis, la sfârşitul lunii, la Fărcaş
Deschis la 1 august, şantierul arheologic de la Desa se va închide pe data de 29 a acestei luni. Între timp, arheologul Dorel Bondoc continuă săpăturile la Cioroiu Nou, unde a dat la iveală termele Legiunii a VII-a Claudia, după ce a făcut săpături în castrul roman de la Răcarii de Jos, sat aparţinând comunei Brădeşti. Managerul Muzeului Olteniei anunţă că pe 29 august va fi deschis un nou şantier arheologic în judeţ, la Fărcaş: „Dacă se confirmă teoria colegilor mei, vom putea vorbi de o cetate medievală de mediu timpuriu, care ar putea susţine ipoteza ţinutului lui Farcaş în judeţul Dolj – prima formaţiune statală românească în această zonă”.
Mihai Fifor, managerul Muzeului Olteniei:
«Suntem poate unul dintre puţinele muzee care are finanţare integrală pentru aceste şantiere. Aţi văzut ce s-a întâmplat la Sarmisegetusa, de pildă, unde finanţarea a încetat şi săpătura stagnează. Noi avem finanţare de la Consiliul Judeţean Dolj pentru toate şantierele şi sperăm ca şi rezultatele, când vom trage linie, în toamna acestui an, să fie mai mult decât spectaculoase. Oricum, ce am reuşit să aducem anul acesta în faţa opiniei publice ar reprezenta, cred eu, puncte de reper pentru orice muzeu».
