N-am să înţeleg motivul pentru care şedinţele Colegiului Prefectural, unele chiar salutare ca tematică şi desfăşurare, preferă un anonimat demn de o cauză mai bună, în sensul că nu sunt mediatizate şi asta se întâmplă datorită faptului că ziariştii din presa locală nu sunt invitaţi, priviţi fiind, mai degrabă, cu o nefirească răceală, aidoma unor intruşi. Preferându-se, cum spuneam, anonimatul, deşi comunicate răzleţe de presă mai răzbat în spaţiul public, Instituţia Prefectului, cu rostul ei bine definit de Codul Administrativ, de antenă autentică a Guvernului în teritoriu, nu-şi atinge o funcţie a sa, cea de deplină transparenţă. Nu lungesc premeditat introducerea, pe motivul statutului neclar pe care-l are –actualmente- prefectul Daniela Barbu, căreia nu demult forul de conducere al PSD Dolj i-a retras sprijinul politic, funcţia respectivă fiind de acum, prin modificările survenite, una eminamente politică. La sfârşitul lunii trecute (30 iunie a.c.) în şedinţa Colegiului Prefectural, pe o ordine de zi, judicios aleasă, s-au analizat câteva stări de fapt, presante, de reală actualitate, prin informările de rigoare din partea şefilor respectivelor instituţii deconcentrate: ISJ Dolj („Informare cu privire la măsuri / acţiuni privind desfăşurarea examenelor naţionale şi programul de acţiuni pentru începutul anului şcolar 2022-2023”), Direcţia pentru Agricultură Judeţeană („Informare privind stadiul recoltării cerealelor. Probleme înregistrate în derularea acţiunii. Raport al APIA –Centrul Judeţean Dolj- privind activităţile desfăşurate cu privire la finalizarea plăţilor aferente campaniei 2021, derularea campaniei 2022 şi asigurarea depunerii în condiţii bune a cererilor unice de plată pe suprafaţă”); Centrul Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Craiova („Activităţi desfăşurate pentru prevenirea consumului şi traficului ilicit de droguri”); Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Dolj („Raport privind rezultatele verificărilor efectuate”). A fost o ordine de zi încărcată, cu informări sobre, exhaustive chiar, bănuiesc şi comentarii adiacente pe măsură, toate acestea probând o firească responsabilitate a celor chemaţi la raport, dar în egală măsură şi exercitarea de Instituţia Prefectului de Dolj a funcţiei sale de conducere a serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiilor publice din unităţile administrativ teritoriale. Recunoscută ca „organ de tutelă administrativă”, garantul respectării legii şi ordinii publice pe plan local, între altele, Instituţia Prefectului nu poate strica reţeta normalităţii publice, prin ingrediente de neînţeles. O claviatură indigestă, în care fiecare are nota lui, dizarmonia lui, sincopele lui, nu este expresia unei inteligenţe suple şi a unui profesionalism administrativ deplin. Fireşte nu e un capăt de ţară, o asemenea abordare, de neînţeles, dar este vorba despre o instituţie „far” în teritoriu, cu suficientă expertiză, prin maturitatea ei, în coordonarea unor acţiuni, proiecte majore, armonizarea activităţii serviciilor publice deconcentrate, implementarea programelor, politicilor, strategiilor şi planurilor de acţiune ale Guvernului, la nivelul Doljului. O instituţie publică, în subordinea directă a Guvernului, fiindcă atât prefectul cât şi subprefecţii, sunt reprezentanţii Guvernului în teritoriu. Aşa spune legea.
