Bani mai puţini pentru spitalele din Dolj

0
342

Spitalele din judeţul Dolj sunt obligate să se descurce până la sfârşitul anului cu bani mai puţini decât în 2010. Conform actelor încheiate cu Casa de Asigurări de Sănătate Dolj, anul acesta valoarea contractelor a fost diminuată cu 17 procente faţă de anul trecut. Vestea a stârnit deja reacţia de nemulţumire a celor aflaţi în fruntea unităţilor sanitare, care atrag atenţia că nu vor putea să asigure asistenţa medicală în astfel de condiţii. La fel de îngrijoraţi sunt însă şi salariaţii, aceştia temându-se că îşi vor pierde locurile de muncă.

Aşa cum se anticipa, desfiinţarea şi comasarea spitalelor nu s-a dovedit a fi nici pe departe cartea câştigătoare pentru un sistem sanitar oricum falimentar. Chiar dacă au existat promisiuni că banii economisiţi prin aşa-zisa reformă a sistemului sanitar vor fi realocaţi celorlalte spitale, astfel încât acestea să funcţioneze la un nivel decent, realitatea este cu totul alta. Unităţile spitaliceşti primesc chiar mai puţin bani decât în 2010, an în care s-au confruntat poate cu cele mai mari probleme financiare.

În judeţul Dolj, Casa de Asigurări de Sănătate a încheiat în domeniul asistenţă spitalicească contracte cu 12 spitale publice şi patru spitale private, dintre care unul cu spitalizare continuă şi trei cu spitalizare de zi. Criteriile de alocare a sumelor au fost cele stabilite prin legislaţia privind modalitatea de calcul a sumei minime contractate de spitale cu casele judeţene de asigurări de sănătate pentru serviciile de spitalizare continuă, pentru pacienţii acuţi. S-a ţinut cont, printre altele, de clasificarea spitalelor în funcţie de competenţă. Bugetul total alocat unităţilor spitaliceşti a scăzut de la 244.459 mii lei, în 2010, la 202.964 mii lei, anul acesta.

Sindicatele nu vor ceda din drepturile salariaţilor

Diminuarea bugetului este criticată şi de sindicate. Reprezentanţii acestora au anunţat încă de pe acum că nu vor face niciun fel de compromisuri în ceea ce priveşte plata integrală a drepturile salariale, chiar dacă, potrivit legislaţiei în vigoare, cheltuielile de personal nu trebuie să depăşească 70% din bugetul total. În schimb, sindicaliştii au propus o soluţie pentru ca unităţile sanitare să nu intre în colaps: să existe buget pentru fiecare secţie în funcţie de realizări.

„Contractul pe care l-a semnat spitalul este aşa cum spun şi autorităţile: mai mic decât cel de pe anul trecut. În situaţia în care nu va exista o suplimentare a bugetului este clar că va fi perturbată activitatea medicală. Oricum, este din ce în ce mai greu să facem faţă. Pe lângă lipsurile ce i-ar afecta în mod direct pe pacienţi se pune şi problema că spitalul va intra în imposibilitatea de a plăti în totalitate drepturile salariale. Dacă vom continua aşa aici se va ajunge. Noi deja am avut discuţii cu managerul, însă negocierile continuă”, a declarat Ion Cotojman, preşedinte al sindicatului Sanitas în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Craiova.

Buget diminuat şi pentru medicii de familie

Nici pentru medicii de familie contractul pe anul 2011 nu aduce motive de bucurie. Au fost încheiate 411 contracte, cu unul mai puţin decât anul trecut. Bugetul aprobat este însă cu nouă procente mai mic faţă de 2010. A crescut în schimb numărul de servicii medicale ce pot fi efectuate de medicul de familie. În ceea ce priveşte relaţia contractuală cu farmaciile, reprezentanţii Casei de Asigurări de Sănătate Dolj declară că au fost încheiate contracte cu aproximativ 250 de unităţi farmaceutice, atât din mediul urban, cât şi din rural, existând o dispersie echilibrată a farmaciilor în teritoriu. În total, este vorba de credite de angajament alocate pe anul acesta de 92.663.570 lei, reprezentând 66,11% din cele alocate în 2010.

Procesul de semnare a contractelor-cadru pe anul 2011 s-a încheiat şi în ceea ce priveşte ambulatoriile de specialitate. Aici, conform noii legislaţii, medicii din specialităţile clinice care sunt cadre universitare pot să desfăşoare activitate în relaţie contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate şi în al doilea contract, ceea ce conduce la creşterea numărului de medici care pot acorda servicii în ambulatoriul de specialitate.